Perpetuăm o cultură a fricii în timp ce pe alocuri se trâmbițează corectitudinea politică și anumite mișcări încearcă să ne îndrume spre o practică mai sănătoasă care ar trebui, de fapt, să existe ca urmare a respectului reciproc față de om. 

Când un element al identităţii noastre ne garantează nerespectarea unor drepturi, elementul respectiv devine definitoriu, identitatea noastră devine disproporţional ataşată de eticheta care ne dezavantajează.

Deși începe cu finalul dezastruos, Irreversible nu te face să te simți de parcă, năpădit de-un impuls subit, citești ultima pagină din cartea care ți-a ros curiozitate pentru zile-ntregi. Dimpotrivă, te ține în priză, te șochează, te face să te-ntrebi ce s-a întâmplat de s-a ajuns la așa ceva

Mai degrabă filmul este o formă de terapie și de luare la cunoștință pentru cei care au avut persoane apropiate ca victime. Dar oare este interesată cu adevărat China de aceste atestări și de rezultatele (dezastruoase ale) comunismului ?

Ava DuVernay este un nume din ce în ce mai pregnant în lumea filmului american,o deschizătoare de drumuri pentru femeile de culoare şi o artistă hotărâtă să aducă experienţa comunităţii afro-americane în atenţia publicului din toată lumea.

Dacă îți împarți chiria cu o studentă la Facultatea de Film așa cum fac eu, atunci poți fi sigur că nu te mai vei uita la filme proaste pentru o vreme

Micuțele Doamne, în regia Gretei Gerwig, este o ecranizare reușită, plină de imaginație, și a strălucit, cu toate că a făcut față unei mari competiții: adaptarea, din 1994, în regia lui Gillian Armstrong, cu Winona  Ryder în rolul lui Jo și Christian Bale în rolul lui Laurie

Toată lumea cinematografiei îmi părea cumva fictivă, foarte departe, ceva în genul „Mamă, oare cum e în Hawaii?”. Prin practică, am ajuns să nu-mi mai fie așa frică.