Poezia este zona noastră sigură. O singurătate confortabilă, revărsată în foi sau în documente word.
Fie că scrii cu pixul pe spatele caietului de geografie sau că tastezi o poezie în notițele telefonului, cuvintele alea sunt o reflecție a sentimentelor tale de la momentul respectiv – nu e un lucru frumos? Nobil?
Prin poezie simt că pot trăi mai mult decât o fac în mod normal. Simt că pot transpune o realitate interiorizată, pe care doar eu o pot trăi cu intensitatea asta care îmi arde pieptul și degetele. Și probabil și voi simțiți la fel.
E important să existe un spațiu în care poți urla – un gol nesfârșit care, poate, îți răspunde înapoi la un moment dat. Este și mai important să existe spațiul ăsta pentru tinerii fără experiență mare în spate, fără volume publicate și fără o imagine publică în această sferă a poeziei.
Bine ați venit la rubrica de poezie a Copilotului – locul nostru de dat cu capul. Locul în care scriem despre noi în raport cu lumea – fie că e ea bună, rea sau mediocră.
Vă așteptăm să citiți, să scrieți, să empatizați – și nu numai.
Vă oferim acest spațiu și vouă. Rubrica de poezie este deschisă pentru voi, cei care nu ați găsit un spațiu al vostru încă, fie că vreți să rămâneți anonimi sau nu.
Vă îndemnăm să vă trimiteți creațiile la următoarea adresă de email: revista.copilot@gmail.com
