Care sunt nevoile imigranților din România? Cum poate fi înlesnită integrarea lor în spațiul românesc? Ce înseamnă să lucrezi ca mediator intercultural? Și cum e să fii voluntar în domeniul migrației? Pentru a găsi un răspuns la toate aceste întrebări, am stat la povești cu Mara Birou, coordonatoarea activităților educative și socio-culturale din cadrul Ligii Apărării Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj și cu trei mediatori interculturali care lucrează alături de acest ONG: Mahmoud Rajab – mediatorul comunității palestiniene, Diane Roman Inamahoro – mediatoarea comunității africane din Burundi și Cristina Railean – mediatoarea comunității basarabene din Cluj.  

Dar înainte de toate… Ce este LADO? Fiind membră a Federației Internaționale FIDH Paris, Liga Apărării Drepturilor Omului este o organizație non-guvernamentală care are misiunea de a apăra și de a promova drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi principiile democraţiei. În acest moment, proiectul organizației aflat în desfășurare se numește SIM_CIS: „Servicii integrate pentru migranți – comunități interculturale și solidare” și este finanţat prin Fondul pentru Azil, Migraţie şi Integrare. Hai să vedem despre ce este vorba!

Cursa cu obstacole:

Care sunt provocările cu care se confruntă migranții în România?

Mara Birou ne spune:

„Orice străin care ajunge pe teritoriul României întâmpină provocări, începând cu cele lingvistice, comunicarea cu diferiți actori instituționali și, în final, integrarea. Integrarea ca provocare generală înseamnă, în primul rând, găsirea unui loc de muncă și reprezintă una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă imigranții. Trebuie să amintim și de interacțiunea cu membrii societății gazdă, de întemeierea relațiilor de prietenie, colegialitate și de ce nu, relații familiale.”

Printre provocările întâmpinate de comunitatea palestiniană, Mahmoud amintește:

„necunoașterea limbii, diferențele culturale, adaptarea la stilul de viață, înscrierea la facultate, asigurarea medicala și obținerea actelor pentru permisul de ședere”. 

Diane menționează obstacole asemănătoare în ceea ce privește imigranții de origine africană:

„Membrii comunității diferă de la cei care vin pentru studii (majoritatea), până la cei care vin pentru reîntregire familială. Principalele provocări sunt aceleași: bariera lingvistica, accesul la informații legate de servicii publice esențiale (asigurarea medicală, înregistrarea la un medic de familie, locul de munca, școala publică pentru copii) și adaptarea la noul lor oraș: transport public și cumpărături.” 

În mod previzibil, situația comunității basarabene este ușor diferită.

„Membrii comunității de basarabeni se confruntă cu mai multe provocări atunci când ajung în România. Printre acestea se numără și dobândirea de permise de ședere pentru cei ce nu au cetățenie românească. Ei au nevoie de anumite acte de la facultate și de la locul unde și-au stabilit locuința pentru a completa dosarul. În același timp, o provocare pentru elevii și studenții basarabeni este accesul la burse și cămin care, teoretic, sunt asigurate prin ordinul Ministerului Educației pentru etnicii români. Unele facultăți, însă, primesc prea târziu listele cu cei admiși și studenții trebuie să aștepte listele finale. Alte obstacole sunt încadrarea pe piață de muncii și încadrarea în viața socială și economică românească.” – ne povestește Cristina

Sprijinirea migranților prin SIM_CIS: Cum se desfășoară și cine sunt beneficiarii?

Acum că am aflat care sunt principalele obstacole, să vedem ce rol joacă LADO și, mai exact, proiectul SIM_CIS în facilitarea integrării migranților.

Mara Birou: LADO are experiență îndelungată în implementarea proiectelor cu servicii pentru persoanele cu ședere legală în România din spațiul non-UE. Serviciile noastre sprijină și consolidează procesul de integrare a beneficiarilor de protecție (BP) și a resortisanților țărilor terțe (RTT) prin oferirea de cursuri gratuite de Limba Română și Orientare Culturală, activități educative și socio-culturale, servicii de informare și consiliere, asistență materială, sprijin medical, sprijin privind obținerea permisului de ședere permanent sau a cetățeniei, sprijin pentru accesul la piața muncii, oferirea de rechizite sau alte materiale suport în procesul de învățământ și așa mai departe. Prin aceste servicii încercăm să oferim suport privind integrarea din punct de vedere social, economic și cultural și, de asemenea, să promovăm dialogul între imigranți și societatea românească.

De unde vin migranții care se stabilesc în România?

Mara Birou: Teritoriul României e împărțit în 5 regiuni de migrație. LADO activează în Regiunea 4 care este formată din 9 județe din partea centrală și de Nord a țării: Cluj, Mureș, Alba, Sibiu, Harghita, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj. Cele mai mari comunități din Regiunea 4 sunt din Africa, America Latină, Kazahstan, Vietnam, Siria, Palestina și Republica Moldova. La nivel național, datele arată că cele mai importante țări de origine ale migranților sunt cele din Orientul Mijlociu și Asia și, de asemenea, Republica Moldova.

O astfel de diversitate justifică necesitatea unor mediatori interculturali care să faciliteze integrarea atâtor naționalități în societatea românească. Dar ce face un mediator intercultural?

Cristina își descrie rolul ca fiind

„centrat pe sprijinirea integrării basarabenilor în societatea românească, societate care a dovedit de nenumărate ori că este o societate multiculturală, dar și interculturală. Pe lângă asta, trebuie să identific nevoile comunității și să intermediez dialogul social între actorii locali relevanţi pentru integrarea basarabenilor.”

Mahmoud include printre responsabilitățile sale:

„asistarea membrilor comunității, organizarea evenimentelor socio-culturale, rezolvarea potențialor situații dificile care pot apărea în relația cu autoritățile, respectiv identificarea şi referirea către LADO a migranților care au nevoie de sprijin”.

Pe lângă îndatoririle deja menționate, Diane povestește că, în calitate de mediator intercultural, are sarcina

„de a ajuta membrii comunității să se integreze cât mai ușor în noua lor societate, cel mai eficient instrument fiind informarea. Trebuie să le răspund la orice întrebări ar putea avea.”

Iată ce trebuie să facem noi, ca societate gazdă:

Ce ar trebui să știe autoritățile, angajatorii și localnicii despre migranți?

Mara Birou: În primul rând că, mai presus de toate, sunt oameni. Umanitatea include orice fel de categorie, indiferent de rasă, religie, cultură. Atât autoritățile, cât și angajatorii și localnicii trebuie să reacționeze prin toleranță, prin compasiune și să exprime doar atitudini care să le faciliteze procesul de integrare. E nevoie de autorități implicate, de angajatori care să ofere egalitate de șanse și de localnici îngăduitori. În ceea ce privește actorii instituționali, există o nevoie acută de colaborare și de parteneriate cu ONG-uri active în domeniul migrației. Toate entitățile cu responsabilități în domeniul migrației și, în egală măsură, membrii comunităților locale trebuie să înțeleagă că aceste persoane se află printre noi și nu trebuie tratate cu indiferență.

Care este atitudinea localnicilor în raport cu noii veniți?

Mara Birou: Atitudinea lor este influențată de diferite aspecte socio-demografice: mediul de proveniență, vârsta sau educația. E foarte important de menționat că, în orașele mari și dezvoltate, gradul de toleranță și atitudinea pozitivă sunt mai ridicate decât în zonele rurale, de exemplu. Referindu-mă la activitatea LADO în Cluj-Napoca, consider că organizația a reușit să consolideze un spațiu în care multiculturalitatea și dialogul intercultural primează. E minunat să observi încântare printre români când comunitățile de străini se mobilizează și prin artă, muzică și devotament.

„O să susțin mereu ideea că arta e unul dintre cei mai eficienți pași spre integrare.”

-Mara Birou

Evenimentul cu cel mai mare impact al organizației este Festivalul Multiculturalității care se desfășura în același timp cu zilele Clujului. Activitățile principale ale festivalului sunt, de obicei, spectacolele de dans și muzică, urmate de diferite expoziții cu obiecte tradiționale, Parada Zilelor Clujului sau Ziua Africii, sărbătorită grandios. Prin aceste activități, localnicii privesc comunitățile de imigranți dintr-o perspectivă pozitivă. Consider că e de bun augur ca arta să fie folosită ca bună practică pentru schimbarea în mod pozitiv a atitudinilor societății gazdă.

Interacțiunea dintre migranți și societatea gazdă poate fi problematică, mai ales atunci când sunt implicate autoritățile sau instituțiile statului, drept pentru care i-am întrebat pe mediatori ce schimbări ar dori să vadă în România privitoare la integrarea străinilor.

Cristina ne-a răspuns astfel:

„schimbarea pe care doresc să o văd și la care doresc să contribui este îmbunătățirea relațiilor dintre membrii comunității de basarabeni și instituțiile de profil. Acest lucru se poate face prin stabilirea unor pași de urmat: contactarea instituțiilor de profil și propunerea de soluții prin intermedierea dialogului între membrul/membrii comunității și instituții.” 

Diane a adăugat:

„Îmi doresc o societate românească mult mai deschisă la tot ce înseamnă nou, atât în ceea ce privește oamenii, cât și ideile sau culturile; o societate care să se confrunte cu frica necunoscutului prin contact direct şi metode interactive şi neconvenţionale de învăţare şi relaţionare. Îmi doresc o societate care înțelege, prețuiește și face tot ce este posibil pentru a îndeplini nevoile de integrare a diferitelor culturi care trăiesc în același spațiu și pentru a înţelege conceptul de toleranță prin cunoaştere şi relaţionare – o problemă acută în prezent în societățile europene.”

„Valorile pe care le dorim în societatea în care trăim sunt solidaritate, integrare, cunoaștere, toleranță, civism, umor şi creativitate.”

-Diane Roman Inamahoro

Probabil că mulți dintre voi se întreabă cum stă treaba cu voluntariatul în domeniul migrației. Pentru a afla mai multe detalii despre acest subiect, am întrebat-o pe Mara ce înseamnă să fii voluntar în proiectul SIM_CIS. Iată ce mi-a răspuns: 

„Voluntarii noștri trebuie să se implice activ în diverse activități și evenimente, atât în rândul comunităţii majoritare româneşti, cât şi a comunităţilor de migranţi. În acest fel, surmontăm barierele culturale şi lingvistice şi facilităm integrarea străinilor. Avem nevoie de rețeaua de voluntari pentru activități privind serviciile și activitățile proiectului, cât și pentru sarcini ce țin de managementul proiectului. Voluntariatul în cadrul proiectului SIM_CIS înseamnă frumoasa oportunitate de a cunoaște oameni care provin din multe colțuri ale lumii, dar și șansa de a activa într-o ramură specială a problemelor societății românești. Migrația e o ramură specială pentru că implică diversitate, dificultăți, complexitate și nu în ultimul rând, emoție. E de natura fiecăruia să reacționăm printr-un imbold emoțional la categorii de oameni vulnerabili sau diferiți.”

Ce se întâmplă cu activitățile SIM_CIS în pandemie?

(Iată o întrebare care ne macină pe toți!)

Mara Birou: Pandemia, ca în toate domeniile, ne îngreunează activitatea într-o oarecare măsură, însă acordarea de servicii grupului nostru țintă rămâne primordială. Ne adaptăm condițiilor și facem tot posibilul să ne îndeplinim atribuțiile în totalite. Cursurile de Limba Română și Orientare Culturală se desfășoară online, de exemplu. La fel se va întâmpla și în ceea ce privește activitățile și evenimentele educative și socio-culturale. Mediatorii noștri interculturali pot mobiliza comunitățile să se implice și în mediul online. În ceea ce privește aspectele birocratice, organizarea de întâlniri cu beneficiarii continuă să fie necesară pentru întocmirea diferitelor documente aferente serviciului acordat. Bineînțeles, avem în vedere toate măsurile de protecție și prevenire impuse de autorități.

Și ca să încheiem cu niște informații utile: cine, cum, unde și când vă poate contacta pentru serviciile de asistență?

Mara Birou: Ne pot contacta toți beneficiarii unei forme de protecție și resortisanții țărilor terțe cu ședere legală în Regiunea 4. De menționat ar fi faptul că serviciile noastre depind de statutul lor și de numărul de ore de lucru pe zi. Mai multe informații despre eligibilitate pot fi regăsite pe site-ul organizației. Ne desfășurăm activitatea la sediul din Cluj-Napoca, la Centrul Regional de Integrare de la Baia-Mare și mai avem trei Puncte Regionale de Coordonare la Târgu Mureș, Sibiu și Șomcuta Mare. Datele de contact se află pe pagina web și de asemenea, activăm și pe pagina de Facebook (LADO CLUJ). Programul nostru de lucru este în intervalul 9.00-17.00.

Jurnal de voluntar: Puterea de a fi om

Trăirile interioare, pacea și liniștea pe care le ai după ce ajuți pe cineva, după ce faci o persoană să zâmbească, să râdă, să fie bine, sunt adevăratele comori ale Citește mai mult

„The Ungrateful Refugee” sau despre cât de mult costă refugiul

Să descoperi experienţa strămutării forţate prin ochii scriitoarei Dina Nayeri, aşa cum o dezvăluie în ultima sa carte, The Ungrateful Refugee: What immigrants never tell you, înseamnă să te înhami Citește mai mult

A început Global Migrant Festival!

Global Migrant Festival își propune să confrunte narativa nocivă care domină discursul internațional despre migrație....

Jurnal de voluntar: Ajutor pentru pacienţii oncologici

V-aţi întrebat vreodată ce înseamnă să fii voluntar? Prin proiectul Volunari la Manşă, am adunat poveştile emoţionante a 7 voluntari dornici să ajute!

Jurnal de voluntar: Povestea mea de voluntar – „Un nou început!”

Cum era treaba cu...să faci în fiecare zi ceva de care ți-e frică? Ei bine, mie mi-a fost frică de liceu, până cand mi s-a dăruit ceva!

Jurnal de voluntar: O poveste despre copiii speciali

V-aţi întrebat vreodată ce înseamnă să fii voluntar? Prin proiectul Volunari la Manşă, am adunat poveştile emoţionante a 7 voluntari dornici să ajute!

Arată-le și celorlalți

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *