Ilustrație: Alex Tos
De curând, a început vaccinarea anti-covid în rândul populației din Marea Britanie. În cadrul acesteia, se numără și câțiva români, printre care și Mihai Papagheorghe. Mihai are 26 de ani, este medic rezident în Birmingham și a fost accinat cu kit-ul Pfizer. Mi-a acordat acest interviu într-una din zilele libere. Mai jos găsiți gândurile și experiențele lui în legătură cu întreg procesul.
Ce reguli a trebuit să urmezi înainte și după vaccinare?
Sistemul de sănătate britanic se numește National Health Service și e foarte bine pus la punct, totul este foarte standardizat și există un protocol pentru absolut orice. În cazul ăsta, singurele cerințe au fost să fii ori în grupa de risc, în prima linie, ori în cadrul populație în vârstă și să fii asimptomatic. Să nu fi avut vreun simptom care să fi sugerat vreo boală în ultimele două săptămâni. Cam atât, nu sunt ceva cerințe deosebite.
Cum te-ai simțit după vaccinare?
Ca nou! Nu am avut absolut nicio reacție și sunt o persoană destul de predispusă la alergii, am astm. După vaccin te monitorizează 15-20 minute. Nici eu și nici prietena mea nu am avut absolut nimic.
Cum se explică necesitatea de a te vaccina de mai multe ori, la anumite intervale de timp?
Motivul pentru care ai nevoie de mai multe doze este că vaccinul în sine trebuie să determine o cantitate de anti-corpi care să fie eficace. O doză va determina o sinteză, o producere de anti-corpi, însă nu una suficientă. Dupa prima doză, se lasă o pauză, anti-corpii cresc și apoi se administrează încă o doză pentru a fi sigur că nivelul respectiv de anti-corpi îți va da imunitate împotriva bolii. Fucționează similar și la alte vaccinuri.
Cum se urmărește programul de vaccinare?
Din câte am citit eu, în Marea Britanie, s-au cumpărat câteva zeci de milioane de doze din vaccinul Pfizer și încă un număr de doze din celălalt vaccin, Moderna. Sunt 800 de mii în prima tranșă. Se contorizează dozele bazate pe numărul de persoane care se programează pentru prima doză, iar a doua doză este rezervată. Am văzut acum două zile că link-ul pe care l-am folosit ca să mă programez nu mai fucționează, ceea ce îmi sugerează că probabil au rămas fără doze.
Dupa începerea vaccinărilor, au apărut în Marea Britanie câteva cazuri de reacții alergice moderat- severe. Ce înseamna aceste reacții?
E dificil să mă pronunț cu ce s-a întâmplat defapt, fiindcă nu am fost de față. A existat doar un comunicat de presă cu 4 membrii din personalul medical care au avut ceea ce se numesc reacții anafilactoide. Anafilaxia e cea mai gravă reacție alergică pe care o poți face la orice. O consecință a anafilaxiei e șocul anafilactic. Însă, nu am văzut nimic concret cu ce simptome au dezvoltat persoanele respective. Tot ce s-a comunicat e că persoanele respective aveau un istoric de alergii la vaccinuri și alergii în general. Astfel de reacții sigur că sunt neplăcute, dar nu sunt total în afara așteptărilor.
Ce ai putea să spui celor care se tem de vaccin?
E dificil. Mă gândesc destul de mult la treaba asta și mi-ar plăcea să spun că există o rețetă pe care să o folosești universal. Însă, trebuie ca persoana respectivă să fie dispusă să se schimbe, să fie deschisă la dovezi, la conversație. De multe ori, e mult mai ușor să închizi ochii la ceva nou și să spui că nu vrei. Cu siguranță se va întampla așa ceva, nu am absolut nici un dubiu. Dacă este o persoană receptivă la informații, atunci putem să începem să analizăm din ce e făcut vaccinul, mecanismul prin care el dă imuninate, ce teste s-au făcut. Mecanismul prin care fucționează vaccinul se numește ARN mesager. ARN-ul este ca o moleculă de ADN mai mică, ca o dischetă pe care o bagi în calculator și îți instalează un fragment de cod. Codul respetiv este tradus de organismul tău și produce anticorpii respectivi. Asta face el. Natura vaccinului- faptul că pur și simplu îi explică organismului uman ce să facă și atât- îl face foarte sigur și foarte puțin predispus la efecte secundare. Spre deosebire de vaccinul antigripal, el este un vaccin viu-atenuat. Practic conține virusul gripal numai că o formă mult mai ușoară a lui. Sigur că e mai predispus la efecte adverse. De asemenea este un vaccin foarte simplu și el.
Unii nu au încredere în vaccin deoarece a fost găsit foarte repede. Cum se explică?
Trebuie ținut cont de faptul că tehnologia acestui vaccin nu este una nouă. Ce s-a conceput reprezintă rezultatul a 20-30 de ani de cercetare. Tehnologia în sine pentru vaccinul ARN mesager nu e nouă. Au început cercetările cu virusul SARS din 2004 și cu MERS din 2012. Coronavirusurile nu sunt nici ele noi. Nu există un coronavirus, există o familie de virusuri din care face parte și Covid-19. Trebuie ținut cont de faptul că, pe de o parte, tehnologia nu a început de la zero, pe de altă parte, în momentul în care a început pandemia, în rândul companiilor farmaceutice s-a dat startul la o luptă pentru putere, să spunem așa. Toată lumea vrea să aibă vaccinul, să fie primul. Resursele financiare, logistice, personalul și numărul de oameni care au lucrat conturează imaginea că lucrurile nu s-au întâmplat chiar atât de repede cum pare.
Ce riscuri și-a asumat Marea Britanie în momentul în care a dat drumul campaniei de vaccinare atât de repede?
Aici nu există încă o discuție. Publicul larg și medicii de rând nu au avut acces la studiul în sine, să îl poată citi. Autoritățile britanice au avut. NAHR-ul, care se ocupă cu validarea medicamentelor în UK, a avut aceste informații. Între timp, a fost aprobată și în Canada, lucru ce ar trebui să ne accentueze încrederea. Însă, nu pot să spun că, înafară de comunicatul de presă, am văzut clar rezultatele. Sentimentul de scepticism e unul ușor de înțeles, din punctul meu de vedere.
Cum se raportează populația Marii Britanii la vaccin?
E un sentiment de reticență și nesiguranță care mie mi se pare ușor de înțeles. Te confrunți cu o situație atât de nouă și schimbări radicale în stilul de viață a oamenilor, cu ceva necunoscut. Nu pot să învinuiesc pe nimeni că se sperie sau că vrea să nege. Pe măsură ce apar campanii de informare și se discută despre vaccin, pe măsură ce oamenii fac vaccinul și arată că lucrurile sunt ok, crește și nivelul de încredere. În acest moment, există, totuși, un sentiment de nesiguranță.
Politicienii britanici cum se raportează la vaccin?
Din ce am văzut, există politicieni ce s-au oferit voluntari să se vaccineze live, să arate oamenilor că e totul ok. Genul acesta de mișcari sunt în general direcționate către segmente de populație care sunt dificil de convins și care sunt foarte puțin receptive la informație.
La ce ar trebui sa fie atent statul român înainte să înceapă vaccinarea?
Componenta logistică și efortul de a distribui un vaccin la atât de mulți oameni este principalul obstacol. Nu mai vorbim de condițiile de stocare a vaccinului, de atitudinea poporului față de vaccin. Însă, să distribui vaccinul la atât de mulți oameni și să îi convingi că este eficace va fi principalul obstacol. Asta e de admirat la sistemul britanic; ei au o campanie de informare foarte bine pusă la punct. În România, nu am văzut încă asta.
Văzusem astăzi o știre cu un medic infecționist din Franța care s-a pronunțat destul de ferm împotriva vaccinului. A vazut datele de la FDA și cum că efectele adeverse ale vaccinului sunt mult prea frecvente. Când te uiți la efectele adverse în sine (febră, durere de cap, oboseală) trebuie să le pui în balanță cu faptul că pe partea cealaltă poate să stea decesul și insuficiența respiratorie. Cu toții avem dureri de cap, cu toții facem febră. E totuși un preț destul de mic de plătit. Într-adevăr, sunt destul de frecvente.
Tu ai lucrat în linia întâi. Ce ne poți spune despre faptul că, chiar și în această perioadă, medicii din Marea Britanie nu au lucrat peste program?
Sunt destul de atenți cu numărul de ore pe care le lucrezi. Nu pot să spun că am stat mai mult de o oră jumătate-două peste program și asta s-a întâmplat destul de rar. E foarte bine documentat faptul că, mai ales în rândul medicilor, eficacitatea și siguranța ta ca medic scade după un anumit număr de ore lucrate. În UK, nu există gărzi mai lungi de 12 ore. Nu stă nimeni 24 de ore non-stop. Nu recomandă și nu îți cere nimeni asta. Sigur că e un lux, însă mie mi se pare absolut normal. După 14 ore de lucru, trebuie să mă concetrez mult mai mult la lucrurile foarte simple. Sigur, am lucrat mai multe ture lungi decât am fi lucrat în mod normal și per total au fost mai multe ore, însă totul a fost mai bine gestionat decât ar fi fost în alte țări.
Ideea de “noi și-ai noștri” pare mai vetustă ca oricând. Suntem cu toţii cetățeni ai aceleiași lumi, diferă doar clima și condițiile politico-economice din unele zone. În rest suntem cu Citește mai mult
Pandemia nu a fost menţionată nici în contractul de studii, nici în programa şcolară, drept pentru care nu ne-a învăţat nimeni la secția de teatrologie cum să scriem despre spectacole Citește mai mult
Teatrul din Cartier este un proiect inițiat acum 6 ani de către BIS Teatru, un proiect care își propune să aducă mai aproape cultura și teatrul de periferiile mai slab Citește mai mult
În aceste timpuri instabile, ne-am gândit să vedem cum gestionează prietenii noştri din alte ţări această situaţie
În seria interviurilor despre izolarea în pandemie, ne desprindem un pic și vorbim cu Raluca Croitoru, artist vizual, stabilită de ceva timp în Olanda. Lucrările ei au fost prezentate atât Citește mai mult
Am văzut câtă bucurie poate emana capacitatea de a-ți mișca liber corpul. De a spune o poveste pe o temă aleasă de tine. De a te distra în timp ce Citește mai mult