Înainte ca Cinema Arta din Cluj-Napoca să se redeschidă, sigura ocazie de a viziona un film în acest spaţiu era la TIFF. Așa că la fiecare ediție, încercam să ajung la cel puțin un film proiectat acolo. Nu conta ce film, era important doar să fiu în acea sală.
Astfel am ajuns să văd filmul documentar Midnight family în regia lui Luke Lorentzen. Filmul ne prezintă familia Ochoa care își câștigă existența dintr-un serviciu de ambulanţă privat din Ciudad de Mexico. Aproape în fiecare seară, se organizează curse cu alţi paramedici pentru a ajunge primii la pacienţi. Cu toate că înainte de fiecare tură de noapte sunt nevoiți să își calculeze fiecare bănuț pentru masa de seară, familia Ocha continuă să dea dovadă de empatie şi înţelegere faţă de pacienţi, chiar şi atunci când aceştia nu pot plăti serviciile oferite.
Este un film pe care îl recomand mereu când vorbesc despre genul documentar, un film ce a ajuns pe lista scurtă la premiile Oscar. După proiecție, am avut o discuție plăcută cu regizorul Luke Lorentzen și m-am gândit să o continuăm, dar sub formă de interviu.
Când devine ceva din realitate o poveste pentru un documentar?
,,Totul poate să fie o poveste. Munca ta ca regizor de film documentar este să iei o idee și să o transpui într-un fir narativ, într-o experință pe care publicul o poate digera. Ai o idee, iar scopul tău este să găsești oameni care susțin această idee.”
Cât de important este personajul principal pentru un documentar?
,,Depinde de filmul pe care îl creezi. Dar cred că e foarte important să ai personaje. Fiecare poveste bună are o persoană care te aduce în lumea ei. Personajele sunt cele cu care ne conectăm și sunt creatorii lumii pe care o explorezi. Fără un personaj, e foarte greu să trăiești povestea.”
Cum faci ca persoanele spre care îndrepţi camera să nu se simtă privite?
,,E nevoie de timp. Unii oameni sunt mai confortabili decât alții. Cred că e nevoie să stai cu ei pentru mai multe zile și astfel, vor începe să uite că ești acolo. Trebuie să spargi gheața şi să creezi un mediu în care tu şi camera sunteţi o parte normală a spaţiului.”
Spre ce simți că ar trebui să îți fixezi camera atunci când filmezi pentru un documentar?
,,Cred că mulți cineaști tineri fac greșeala de a se gândi că tot timpul e nevoie să filmezi persoana care vorbește sau cea care este piesa centrală din scenă. Ei uită de tot ce se află în jurul lui. Când intri în interiorul unei scene, chiar trebuie să ai o multitudine de cadre prin care să construiești acea scenă. Hai să spunem că e filmat un dineu și o personă vorbește. Trebuie să filmezi persoana care vorbește pentru 30% din timp. Și pentru restul de 70%, ar trebui să filmezi mâncarea pe care o servesc, tot felul de oameni care ascultă, detalii ale încăperii în care se află. Este important să prinzi toate «ingredientele» scenei pe care o filmezi.”
Cum este relația ta cu persoanele ale căror poveste o filmezi după ce are loc premiera?
,,E ceva foarte pozitiv și, în același timp, dificil. Se schimbă de la proiect la proiect. Însă tot timpul încerc să țin legătura cu ei și după. Cu cei din Midnight family, familia Ochoa, chiar am rămas în strânsă legătură. Cu alte persoane din diferite proiecte am pierdut legătura cumva.”
Cum vă simțiți când știți că ați ajuns în fața unui public?
,,E chiar incitant! Faci acest lucru și îl oferi lumii. Lumea îl mestecă și îl scuipă înapoi spre tine și nu știi cum o să fucționeze asta. Nu e nimic mai satisfăcător ca momentul în care lumea îți vede filmul și îți spune ce gândeşte în legătură cu el. Niciodată nu simți că ajunge la destule persoane. Chiar dacă ajungi la milioane de oameni, vrei să fie văzut de mai mulți. Fac filme pentru a le arăta lumii, însă îmi place și procesul. Persoanele din filmele mele simt că atenția pe care o primesc este grozavă, le dă încredere, le dă un sentiment că sunt văzute și auzite. Uneori această atenție poate să fie o distragere, pot să fie criticați, însă diferă. Cred că toate filmele mele au fost o experiență cu adevărat pozitivă, însă ar fi putut merge în multe direcții.”
Simți că pentru unele dintre proiectele tale a venit timpul pentru o continuare?
,,Realizarea filmelelor documentare poate să dureze mult timp și e multă muncă, așa că atunci când termin unul, sunt foarte dornic să încep să mă gândesc la ceva diferit. Poate într-o zi am să revin și am să fac o continuare, însă nu simt că e momentul acum, nu simt că e necesar. Mai interesant e să te gândești la adaptarea ficțională a documentarului!”
Midnight Family se petrece mult timp în interiorul unei ambulanțe. Care sunt lucrurile de bază la care trebuie să fii atent atunci când spațiul în care filmezi e mic și/sau în mișcare?
,,Cred că faptul că e într-un spațiu mic a fost un beneficiu. A însemnat că pot înțelege unde au loc scenele. Am putut să am o înțelegere adevărată a spațiului. Faptul că a fost în mișcare e ceva simplu, a fost ca o drumeție. Iubesc filmele care au loc în vehicule. Mişcarea dă un nivel de energie care face privirea filmului să fie plăcută, distractivă.”
În acest documentar vedem momente care îți frâng inima, momente greu de privit, momente în care ajungem să cunoștem foarte bine ce simt și gândesc persoanele, ai simțit vreodată nevoia să oprești camera sau să o întorci în altă direcție?
,,Da, categoric. Cu multe scene atunci când filmam Midnight family am fost nevoit să fac asta. Nu am făcut-o niciodată din motive emoționale, niciodată nu m-am simțit atât de copleșit încât să închid camera. Sunt sigur că acest lucru o să întâmple într-o zi. Au fost momente în care lumea m-a rugat să opresc camera sau am simțit că nu am permisiunea să filmez, așa că am oprit camera.”
Acest film a fost pe lista scurtă la premiile Oscar pentru film documentar. Premii care de curând și-au schimbat regulile. Cum ai explica unui public care nu e din America sau care nu cunoaște industria ce înseamnă această schimbare? Care e importanța ei?
,,E uriașă! Pune presiune asupra filmelor mari de la Hollywood ca să schimbe practica de angajare. Să schimbe poveștile pe care le spuneau și ar fi putut să fie mai puternice și să meargă chiar mai departe. Acest lucru ar fi trebuit să întâmple acum 20 de ani!”
O viață pe planeta noastră: “Nu este doar despre salvarea planetei, este și despre salvarea noastră”
The Hater: Așteaptă-te să te simți incomod de multe ori pe parcursul celor două ore. Așteaptă-te să-ți fie satisfăcută dorința de a întrece limitele (nu cred că o vei mai Citește mai mult
Te simţi vreodată urmărit când stai pe net? Nici nu e de mirare! The Social Dilemma îţi arată cum marile companii folosesc algoritmi pentru a stoca şi prezice toate acţiunile Citește mai mult
"De foarte multe ori, văd filme care pot avea o regie minunată, o poveste minunată, dar nu cred ce se întâmplă acolo, nu cred actorii și simt că totul a Citește mai mult
O poveste spusă cu omenie și frumusețe, o meditație surprinzătoare asupra destinului și a ceea ce nu cunoaștem decât intuitiv, La double vie de Véronique este un film emoționant care Citește mai mult
Pentru această iarnă atipică, vă las aici o scurtă listă cu recomandări de filme dacă...