Anual, conferința TEDx găzduiește vorbitori din domenii diverse, despre care intuiești că au trecut prin multe hopuri de-a lungul carierelor lor. Tema generală a conferinței are de obicei legătură cu problemele de actualitate cu care ne confruntăm, iar fiecare speaker are la dispoziție 15 minute pentru a dezbate un anumit subiect legat de aria sa de expertiză sau de o experiență personală de mare impact. TEDx-ul e un tip de eveniment care dă voce din ce în ce mai multor oameni, încurajând dreptul nemijlocit la opinie.
Recunosc că mi-am dorit întotdeauna să iau parte la așa ceva, lăsând totul pe „la anul’’ când va fi soare, cald și frumos. Circumstanțele de anul acesta mi-au oferit posibilitatea de a „participa’’ fără probleme la evenimentul din Constanța, fără să fie nevoie să mă aflu fizic acolo. N-a mai fost posibil să ne adunăm toți într-o sală de conferințe. Anul acesta, experiența a fost „livrată’’ online, prin intermediul unei platforme online. Practic, cei 14 speakeri, unii din alte ţări, s-au „teleportat’’ în studioul fizic în care echipa de la TEDx Constanța și-a așternut setup-ul și s-a conectat cu fiecare dintre vorbitorii aflați fie în România, fie în India, Marea Britanie sau Statele Unite.
Parenting, hipoterapie și recilare
Anca Greavu, pe care am descoperit-o acum câteva luni pe YouTube, într-un clip în care aborda atitudinea societății românești față de abuzul sexual prin care trec femeile, pune punctul pe „i’’ când vine vorb de parenting, sarcină și conținutul perfect pe care multe mame îl afișează în online, conţinut care devine mai mult provocator de anxietate decât sursă de inspirație.
Anca Bâlbă, psihoterapeut practicant al hipoterapiei pentru copiii cu dizabilități ne explică de ce „dealul nu-i așa abrupt călare’’ și cum pașii mici sunt mai importanți decât orice sprint alergat dintr-o singură răsuflare.
Teia Ciulacu de la Asociația Viitor Plus, înființată în anul 2006 ne spune care e treaba cu deșeurile și de ce ele constituie resurse reutilizabile, dacă noi le permitem acest lucru, prin reciclare. De asemenea, ne propune să jucăm „Leapșa pe reciclate’’ și odată ce am renunțat la punga cu pungi în favoarea unei plăsuțe textile, să convingem alți trei prieteni să ne urmeze și să nu mai umplem gaura neagră a României cu alte punguțe micuțe, dar deloc draguțe.
Gurav Sharma, fondator la Happiness Head și Thank you ne atenționează că nu e de glumă cu încălzirea globală și ne spune de ce trebuie să facem ceva în mod real. #pentrucănuexistăPLANETAB
Tanya Kathpal, fondatoarea Eatmynews, ne dă un hint despre cum politicienii ne manipulează prin limbajul verbal, non-verbal, paraverbal și alte strategii mârșave de comunicare folosite în favoarea oricui mai puțin a noastră, cei care mergem an de an la vot, ca niște oameni responsabili ce suntem.
Invitat să vorbească despre soluții practice pe termen lung, Ciprian Popa, aduce în discuție utilizarea VR-ului (realității virtuale) în proiectarea arhitecturală și construcție. Practic, dacă alegi o astfel de proiectare pentru casa ta (mai scumpă decât cea clasică, dar mai eficientă pe termen lung), poți vedea de dinainte cum va arăta aceasta.
Universul din pahar, editarea genetică și artistul care e și el… om
Cristian Presură fizician și cercetător la Phillips vine cu un zâmbet larg și ne explică de ce energia conținută de „vidul’’ dintr-un pahar e atât de puternică încât ar putea, teoretic, înghiți tot Universul dacă s-ar manifesta. Nu-i așa că e surprinzător cât de multe pot încăpea într-un pahar? Cu cât știi mai multe lucruri despre un anumit fenomen, cu atât modul în care priveai până atunci lucrurile începe să se schimbe. Lecția pe care fizicianul o aduce în discuție e cu atât mai importantă cu cât e mult mai tentant să te cufunzi în indiferență și neștiință decât să pui mâna să cauți informația care îți trebuie și să rămâi curios și nu furios.
Răzvan Popescu Mirceni, biolog, ne mută atenția spre tehnologia editării genetice CRISPR, (despre care puteți afla mai multe din Unnatural selection– serial produs de Netflix) preconizând, pe baza datelor existente, că efectele acestei noi tehnologii vor fi atât pozitive cât și negative. Prin modificarea genetică posibilitatea de a trăi mai mulți ani este la fel realizabilă ca eradicarea unor specii de animale a căror dispariție poate produce un dezechilibru în ecosistem. Biologul nu uită să ne amintească și de faptul că, în viitor, multe dintre meseriile de azi vor fi robotizate, iar oamenii creativi vor fi mai puțin afectați de schimbările care vor urma.
Intervenția lui Dan Amariei de la trupa „Omul cu șobolani’’, ne amintește, că înainte de toate artistul (numit artist în măsura în care este validat de o anumită nișă de public) este un om cu valențe multiple, dator să se adapteze, la fel ca toți ceilalți, la vremurile care vin.
Viitorul, Fericirea și Gândirea…
Nu mă mai uit la televizor de ceva vreme. În consecință, în primele trei ore de eveniment nu simt nevoia de a mă foi prea tare în fața ecranului. Pe la ora 1, foamea lovește din nou, așa că iau laptopul și în timp ce îmi fac o omletă târzie. O ascult pe Sorana Pascariu (autor și expert în potențial uman) – ne vorbește despre fericire – o călătorie foarte personală, care nu se oprește odată cu prima casă, job sau avansare în carieră, ci se întinde pe toată durata vieții noastre. Un avantaj în treaba asta cu mutarea unui eveniment în online e că poți să fii spiritual și în timp ce faci omletă, sau măcar să încerci.
Fiecare dintre noi trăiește după propriile reguli, deci nu e nevoie ca viețile noastre să arate la fel. Important de acum e să ne gândim cum să micșorăm distanța față de viitor, pregătindu-ne pentru provocările cu care ne vom confrunta, spune Ciprian Stănescu, Co-fondator al Social Inovation Solutions. Pe mine asta m-a făcut să mă gândesc la ce aș lua cu mine dacă aș porni acum spre 2030. Asta așa, pentru puțin mai multă sustenabilitate.
Elif Memet Iana, absolventă a Universităţii Columbia, în prezent parte a echipei Goldman Sachs, ne sfătuiește să trecem fiecare carte prin filtrul personal, înainte de a cere o părere avizată și să scroll-ăm după eseuri critice și analize de anvergură. E păcat ca gândirea noastră critică să se piardă printre eseurile argumentative de la examenul de bac.
Interconectedness sau de ce e bine să-ți cureți pantofii la timp
Și pentru că uneori e nevoie doar de o singură idee care să ne influențeze viața, Clemente Capello (antreprenor), ne vorbește despre ce înseamnă să trăiești într-o Europă care are nevoie să continue să evolueze și cum deciziile din Parlamentul European s-ar putea să-ți influențeze viața cotidiană mai mult decât ai crede. Am găsit recent într-o piesă de teatru un cuvânt – interconectedness. În timp am ajuns la concluzia că, dacă lipsește o singură bucată dintr-un puzzle, e posibil ca lucrul ăsta să facă un întreg sistem să pice. Dacă tu întârzii la gară trenul o să plece, iar întâlnirea aia de mâine poate că nu se va mai reprograma niciodată.
La aproape 5 ani de la incediul din Clubul Colectiv, unde se afla și Cristina Tartău, arthitect proiectant și penultimul speaker din cei 14, vedem cum corupția poate deveni sursa unor evenimente traumatice puternice, care se lasă cu cicatrici. În timp, arthitecta, a căror mâini au fost grav afectate de incediu, a reușit să se recupereze, continuând să lucreze pe proiecte care necesită un efort motric al mâinilor mai redus. În prezent, se ocupă de arhitectura responsabilă energetic. De altfel, mai are grijă de un șantier, care nu este deloc de neglijat (cel interior).
Cum să-ți transformi generatorul de anxietate, într-un reactor de empatie
Ultimul speaker, Joel Hansen, Personal Brand Adviser și Digital storyteller, povestește despre experiențele sale personale în raport cu social media și ne deschide perspectiva de a folosi rețelele de socializare pentru a arunca cu cât mai mult optimism posibil pentru a deschide un dialog și a încuraja un număr cât mai mare de oameni. Un mesaj poate trezi în cineva un moment de eureka, sau măcar să-i stârnească un mic zâmbet.
Așa că…
Fii curajos și trimite un mesaj pentru că nu știi niciodată unde s-ar putea ca acesta să ducă.
Joel Hansen
Iată gândul final al ediției TEDx Constanța 2020, Perspectives. Our future, prezentată de Alexandru Baran.
Deși discursurile speakerilor prezenți abordează teme diferite, acestea au ceva în comun: dorința de a împărtăși cu publicul părerea lor bazată pe experiențele prin care au trecut de-a lungul vieții, în contextul unei lumi aflate în schimbare. Informați cu privire la domeniile lor de expertiză, cei 14 vorbitori jonglează uneori cu termeni aferenți fizicii, biologiei, ecologiei sau psihoterapiei, vorbesc despre întâmplări în care partea personală și latura profesională se întâlnesc și sunt, în mod firesc, implicați emoțional în discursurile lor.
După o astfel de conferință, indiferent dacă ea se desfășoară fizic sau online, fiecare este dator sieși să caute, să exploreze, să analizeze prin propriul filtru al gândirii informația cu care s-a confruntat. Un om e asemenea unui abecedar. Asta nu înseamnă totuși că avem nevoie să cunoaștem fiecare limbă vorbită. Avem nevoie de limba care ne provoacă și ne face să punem întrebări și să rămânem curioși. Așadar, e important să cântărim cuvintele pe care vrem să ni le însușim înainte de a o face.
Nu știu dacă la nivel general, un eveniment TEDx poate schimba viața cuiva. Sunt convinsă că în trecut, adunările de la Carnegie Hall stârneau participanților dorința de a se dezvolta personal peste noapte. Astăzi, lucrurile stau un pic diferit, iar adevăratele victorii personale se nasc în afara cursurilor, seminariilor sau conferințelor de orice fel. Da, un discurs TEDx nu te va ajuta să te transformi instant în cea mai bună versiune a ta. Lucrul ăsta poate dura ani sau, poate foarte bine să nu vină niciodată. Tu poți doar să încerci, să auzi ce-i de auzit de la oamenii care îți pot da un mic imbold și să mai faci câțiva pași, nu înainte de a lăsa în spate ce nu îți este necesar. Oamenii descoperiți la TEDx pot constitui o piesă în puzzle-ul la care doar ce ai început să lucrezi sau pot rămâne o amintire vagă a unui timp în care ai putut fi făcut orice altceva. Depinde de idee, informații și… filtrul personal.
Liga Apărării Drepturilor Omului este o organizație non-guvernamentală care are misiunea de a apăra și de a promova drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi principiile democraţiei.
Mircea Cărtărescu spunea ceva de genul: „Dacă trăiești numai în România, e posibil să nu-ți dai seama că e ceva în neregulă cu lumea din jur..."
„N-a renunţat niciun copil. Sunt elevi care n-au posibilităţi, familii care nu au un telefon, care n-au curent electric măcar. Aşa că profesorii diriginţi s-au urcat în maşina şcolii şi Citește mai mult
Când România este pe primul loc în UE la numărul de sarcini nedorite în rândul minorilor, noi ne simțim atacați de limbajul necorespunzător.
E un sentiment de reticență și nesiguranță care mie mi se pare ușor de înțeles. Te confrunți cu o situație atât de nouă și schimbări radicale în stilul de viață Citește mai mult
Ilinca Prisăcariu ne povesteşte despre proiectul Hei, pisi!: "Nu m-am așteptat să mă sune părinți care să își exprime entuziasmul pentru faptul că copiii lor participă la un astfel de Citește mai mult