Nu plăteşti pentru un produs? Atunci probabil tu eşti produsul. Dacă ai Netflix, probabil că ai auzit deja de docudrama fenomen The Social Dilemma creată anul acesta de Jeff Orlowski, iar dacă nu ai vizionat-o încă, ai aici câteva motive să o faci! (Şi câteva motive pentru care viitorul nu este chiar aşa de sumbru!)

Dar înainte de asta, hai să vedem despre ce e vorba. The Social Dilemma îşi propune să demascheze impactul negativ şi periculos pe care platformele de social media îl au asupra noastră, a tuturor. Şi îşi îndeplineşte scopul în două moduri: documentar şi ficţional. Structura filmului, narat de şi centrat pe Tristan Harris, fost Design Ethicist la Google, se bazează pe interviuri şi mărturisiri ale unor oameni care au lucrat la crearea şi dezvoltarea acestor reţele de informare şi socializare. În paralel, se deapănă povestea fictivă a unei familii care se luptă cu dependenţa copiilor de ecrane: Ben (Skyler Gisondo) este incapabil să renunţe pentru o săptămână la smartphone şi devine victima radicalizării, iar Isla (Sophia Hammons) cade în capcana standardelor imposibile de frumuseţe promovate online. Firul narativ însă conţine şi o alegorie SF a modului în care funcţionează algoritmii acestor platforme: Ben, în forma sa de prototip digital, este controlat de inteligenţa artificială personificată în 3 entităţi, toate interpretate de Vincent Kartheiser. 

Dubla perspectivă a fenomenului ne ajută să înţelegem mai bine atât structura şi modelul de business al acestor reţele, cât şi efectele imediate, grave care își fac simţită prezenţa în off-line. Cu toate acestea, construcţia are şi dezavantaje. Povestea fictivă este folosită exclusiv pentru a ilustra ideile prezentate în documentar, pierzându-şi astfel valoarea artistică şi socială în favoarea celei educative. Da, vedem doi copii care nu se pot dezlipi de social media, aflaţi în conflict cu familia, dar se ignoră toţi ceilalţi factori care ar putea contribui la dependenţă, radicalizare şi stimă de sine scăzută. 

Dincolo de acest neajuns, filmul hibrid reuşeşte să explice misterioasele cotloane ale inteligenţei artificiale; cere vehement ca platformele să îşi asume responsabilitatea pentru influenţa nocivă exercitată asupra societăţii şi să-şi reglementeze monetizarea, expune efectele dăunătoare ale reţelelor şi oferă câteva soluţii pentru gestionarea acestei crize. 

Să revenim la motivele pentru care trebuie să dai play acestui documentar!

1.Vei afla cine plăteşte

The social dilemma îţi dezvăluie cum Google, Youtube, Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest fac bani, comercializând timpul tău, atenţia ta şi modificările comportamentale provocate de postările care îţi apar zi de zi în feed. Cine plăteşte? Companiile de publicitate care pentru prima dată în istorie, au garanţia că reclamele lor vor fi văzute de oamenii care trebuie. 

2.Dependenţa atent fabricată: busted!

Vei afla cum platformele de social media manipulează nevoia noastră naturală de conexiune umană pentru a crea o dependenţă gravă (de care nu scapă nici creatorii acestor inovaţii!). O echipă profesionistă de ingineri, designeri şi specialişti în psihologie lucrează împreună pentru a găsi cele mai eficiente metode să ne ţină cu ochii lipiţi de ecrane. 

3. Vei înţelege de ce primeşti feed-ul pe care îl primeşti

Te simţi vreodată urmărit când stai pe net? Nici nu e de mirare! The social dilemma îţi arată cum aceste companii folosesc algoritmi pentru a stoca şi prezice toate acţiunile tale pe Web în aşa fel încât să ştie ce imagini, texte, pagini, grupuri, videoclipuri, produse, evenimente eşti predispus să urmăreşti. Şi nu se înregistrează numai click-urile, ci şi timpul pe care îl petreci privind o anumită postare pentru a măsura nivelul tău de interes. De ce? Pentru a maximiza timpul pe care îl petreci online, numărul de reclame vizualizate şi produse cumpărate. 

4. Social media şi tinerii – de ce e lupta atât de grea?

Vizionând docudrama, vei înţelege ce impact au platformele de social media asupra tinerilor şi copiilor, de la dependenţă, până la radicalizare şi probleme de sănătate mentală. Între anii 2010 şi 2015, numărul fetelor americane preadolescente (10-14 ani) spitalizate pentru automutilare a crescut cu 189%, în timp ce rata de suicid în cazul aceluiaşi grup a crescut cu 151%.

5.Îţi vei da seama de ce devenim din ce în ce mai vulnerabili la manipulare

Vă amintiţi replica aceea din The Truman Show? “We accept the reality of the world with which we’re presented.” Situaţia e la fel şi în cazul platformelor de social media. Unul dintre principalele motive pentru care ar trebui să vizionezi The Social Dilemma  ţine de un fenomen extrem de frecvent. Ai întâlnit vreodată o persoană cu opinii atât de diferite de ale tale încât să ai impresia că trăieşte pe o altă planetă? Într-un fel, chiar trăieşte! Platformele de social media nu îţi arată informaţia adevărată, ci informaţia pe care eşti predispus să o consumi şi care generează mai mult profit. Astfel, Facebook, Instagram, Google, YouTube ne bombardează cu conţinut agreabil, creând o bulă în jurul nostru. Avem impresia că toată lumea e de acord cu noi, pentru doar asta vedem pe net. Situaţia este similară în cazul ştirilor false (care se propagă de şase ori mai repede decât ştirile adevărate şi care aduc mai mulţi bani). Ai observat că persoanele care cad pradă unei teorii conspiraţioniste, le colecţionează şi pe celelalte? Ei bine, este simplu de explicat: în momentul în care algoritmul înregistrează că eşti interesat de grupurile de “Flat Earthers” îţi va recomanda şi conţinut despre teoriile antivaccin, ameninţarea reprezentată de 5G şi inexistenţa încălzirii climatice. Acest fenomen înfiorător dă naştere dezinformării, radicalizării şi polarizării sociale, slăbind semnificativ rezistenţa utilizatorilor la manipulare. 

6.The Social Dilemma îţi arată cum platformele de social media pot fi folosite pentru a dirija relaţiile internaţionale

Ştiai că tragica situaţie a refugiaţilor Rohingya persecutaţi drastic în Myanmar a luat naştere prin intermediul Facebook? Sau că influenţa rusă a alegerilor americane din 2016 nu a fost rezultatul muncii unor hackeri, ci o utilizare perfect legală a instrumentelor puse la dispoziţie de aceste platforme? Nivelul de manipulare la care se poate ajunge prin intermediul acestor reţele este pur şi simplu inimaginabil: pot fi destabilizate ţări, instigate războaie şi manipulate alegeri, iar companiile nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru tragediile rezultate. 

A te panica sau a nu te panica?

Chiar dacă The Social Dilemma anunţă o distopie, să nu uităm de toate posibilităţile extraordinare create de Internet şi platformele sale. Mai mult decât atât, sunt multe metode prin care poţi să te bucuri de beneficiile tuturor reţelelor minimizând dezavantajele, câteva dintre ele sugerate şi de intervievaţi. Înconjoară-te de oameni care gândesc diferit şi angajează-te în discuţii constructive, asigură-te că informaţiile cu care intri în contact provin din surse sigure, opreşte-ţi notificările, nu pune mâna pe telefon atunci când petreci timp cu cei dragi (exceptând necesităţile reale) şi nu cumpăra produse dacă nu ai cu adevărat nevoie de ele. Într-un cuvânt, fii responsabil! Asta e ceea ce poţi face tu. În continuare, Google, Facebook, Instagram, Pinterest, Twitter & co trebuie să îşi asume şi ei responsabilitatea, implementând principii care să protejeze copii, tinerii, securitatea naţională şi internaţională. Regândirea structurală a platformelor într-un spirit etic înseamnă însă o schimbare din temelii a sistemului de monetizare. Până atunci, nu uita să-ţi pui deoparte smartphone-ul şi uită-te la documentar!

Arată-le și celorlalți

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *