The Book with No Pictures e o carte pentru copii în care autorul B. J. Novak a hotărât să renunțe la ceea ce îi atrage de obicei pe cei mici: imaginile!

Dacă ești fan al serialului The Office (versiunea americană) sigur îl recunoști datorită rolului Ryan și a faptului că a scris, regizat și produs multe dintre episoade, iar dacă ești fan Tarantino, Novak este a doua persoană din celebra imagine de final a filmului Inglourious Basterds, ipostază în care apare alături de Brad Pitt. În ultimul timp, nu a prea jucat roluri de film sau serial, însă a revenit la marea lui pasiune: scrisul. Foarte curând după ce s-a terminat serialul, a scris această carte pentru copii și una de proză scurtă pentru adulți: One More Thing: Stories and Other Stories ( Editura Knopf, 2014).

Cartea pentru copii a apărut în același an la editura Dial Books și începe cu un avertisment pentru părinți care sună cam așa:

Cartea aceasta pare serioasă, însă e complet ridicolă. Dacă un copil încearcă să te facă să citești această carte, te păcălește, o să ajungi să spui lucruri prostești. Să nu spui că nu te-am avertizat!

Devine destul de clar care este farmecul cărții și motivul pentru care copiii o să dorească să o cunoască: imaginile cu care s-au obișnuit sunt în locuite de părinți care ajung în ipostaze amuzante.

Autorul ne spune în primele pagini faptul că o carte fără imagini poate părea plictisitoare până îți dai seama că The Book with No Pictures funcționează diferit: ceea ce spune cartea sunt de fapt cuvintele celui care o citește, așa că trebuie să le spună neapărat, acestea sunt regulile. Cel care parcurge rândurile trebuie să rostească până și cuvinte precum: BLORK sau BLUURF. Astfel de cuvinte inventate sigur îl vor determina pe copil să râdă atunci când îi sunt citite de cineva drag înainte de culcare, mai ales dacă sunt interpretate pe măsură.

Cititorul ajunge să spună datorită cărții că e o maimuță care a învățat singură să scrie. La un moment dat, trebuie chiar să își imagineze vocea acestei maimuțe și să continue să citească folosind-o. Cartea îl face să se contrazică de mai multe ori, negând că e o maimuță, ca mai apoi la următoarea pagină să afirme cu mândrie că, de fapt, este una! După ce a fost maimuță, devine un robot… maimuță, care are un cap de pizza cu afine.

Nu după multe pagini cititorul este provocat de carte să cânte și să ceară ca acestă nouă operă de artă să se termine cât mai repede. După ce cititorul este mai mult sau mai puţin chinuit, ajunge să lectureze pagini în care spune că citește acum celui mai bun copil din toată lumea, care e și deștept, în special pentru că a ales cartea fără imagini pentru a-i fi citită. E neobişnuit să i se spună așa ceva unui copil datorită unei cărți. De obicei, poveștile pentru copii, îi spun juniorului cum ar trebui să fie și rar îi aduc vorbe de laudă. Oricând e binevenit ca un părinte să îi remintească celui mic de calităţile sale.

După acest moment în care cititorul crede că prosteală s-a terminat, ajunge să scoată sunete precum: GLURRR-GA-WOCKO, BROOOOOOOOG sau EEEEEEEEE. Apoi apar rugămințile ca această carte să nu mai fie niciodată citită înainte de culcare. Autorul, mai mult ca sigur, a scris cuvintele știind că un copil nu o asculte aceste rugăminți și o să dorească să îi fie lecturată mai multe seri la rând.

The Book with No Pictures e ceva vechi într-o formă nouă, deci cu siguranţă îi va captiva atât pe cei mai mici, cât și pe părinți. E ceva ieșit din comun care poate să îi aproapie pe cei mici de cărți. Aspectul unic al cărţii nu e lipsa imaginilor, ci faptul că pune mai mult la lucru imaginația părinților, nu doar a copiilor. În pagini, nu e menţionat cum sună voce maimuței, sau cum ar trebui rostite sunetele și cuvintele fără logică care apar de mai multe ori, ele trebuie imaginate de părinți, iar dacă lectura o să fie dorită de copii în mai multe seri, sunetele și interpretările repetitive sigur nu vor fi aceptate de cei mici.

Consider că cel mai potrivit cuvânt pentru a încheia acest articol și a surprinde esența cărții este chiar cel cu care se sfârșește:                                               

BONK.

Un bărbat pe nume Ove şi o carte plină de speranţă

Un bărbat pe nume Ove spune povestea unui om simplu, fermecat de ordine şi disciplină, care a privit de prea multe ori moartea în ochi. De atât de multe ori Citește mai mult

5 cărți de non-ficțiune pe care să le citești dacă ai 20 de ani

Dă-i o șansă cărții aleia de non-ficțiune pe care o ai pe raft de jumătate de an, dar dă-i o șansă cum trebuie: cu creionul în mână și caietul lângă Citește mai mult

Banal sau genial? O carte care chiar (te) motivează

Nu ne mirăm de ce fizica, chimia și biologia devin înfricoșătoare și anoste, iar copiii se refugiază discret în ecranele calculatoarelor, devenind victimele entertainmentului pasiv. Dacă nici una din sfere Citește mai mult

Povestea mea, povestea noastră. Devenind Michelle Obama

Chiar dacă nu ne putem întâlni mentorii faţă în faţă de fiecare dată, cărţile lor ne oferă o şansă unică să-i cunoaştem mai bine.

Frumusețea austeră a lui Louise Glück – câştigătoarea premiului Nobel pentru literatură

Poemele lui Louise Glück, câştigătoarea premiului Nobel pentru literatură, îți dau sentimentul că ți-ar împărtăși un secret...

Un monde modianesque

Citind tot mai multe cărți a le lui Modiano, se declanșează în tine o foame de a te impregna din ce în ce mai mult de universul lui.

Arată-le și celorlalți

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *