Mariana, Liliana și Ada, trei femei, trei epoci diferite și o neșansă moștenită genetic. „Trilogia Sexului Rătăcitor”, romanul de debut al autoarei Cristina Vremeș, publicat în 2019 la editura Humanitas, deapănă povești despre experiența durerii la feminin și despre istoria unei Românii urmărite prin vizorul intimității.

Născută în 1986, scriitoarea a studiat filosofia şi istoria artei la University College London, a absolvit un masterat în filosofie la University of Cambridge, Newman College şi a participat la mai multe ateliere de creative writing, printre care se numără The Other Writers Group, Shakespeare & Co., Paris şi The Wednesday Group, coordonat de Shannon Cain, Paris. De asemenea, Cristina Vremeş a fost mediator cultural la Foundation Louis Vuitton/Context Travel, Paris, asigurând vizite comentate ale colecţiilor permanente şi ale expoziţiilor temporare la Musée du Louvre, Musée d’Orsay, Château de Versailles, şi custode la galeria Jeau de Paume din Paris. 

Într-un interviu realizat de Adela Greceanu şi publicat în Dilema Veche, autoarea mărturiseşte că

“Perspectiva feminină a fost explorată în literatură, însă dintr-un unghi care nu ne spune cu adevărat care sunt transformările unui copil în femeie, cum își articulează ea dorințele socio-politico-erotice și ce este în stare să facă pentru ele. Ce înseamnă experiența maturizării, specificitatea corpului feminin, mărturia autentică a transformărilor sale viscerale, câteodată spectaculoase, câteodată respingătoare sau angoasante. (…) Am vrut să explorez nu doar perspectiva feminină, ci și ucenicia feminină.”

Dacă Mariana și fiica sa, Liliana, au răbdat pe rând războiul, comunismul, revoluția, mizeria, dezgustul față de mamă, iubiri pierdute, mariaje destrămate, violuri și violenţă, este de datoria Adei să rupă lanțul și să inaugureze împlinirea. Autoarea își construiește romanul jonglând cu vocile narative, creând salturi temporale și împletind perspectivele. Pătrunde adânc în cămine, gânduri, senzații și conturează o lume intuitivă, instinctuală în care fiece întâmplare învinețește o parte a creierului. Limbajul e dens, ciupește cuvinte din lumi felurite și le așează într-un organism unitar, poetic, aflat în slujba detaliului concret. Ritmul te absoarbe lin, ferm și te scufundă într-o intimitate psihică, istorică, patologică, vizuală, tactilă, auditivă și olfactivă greu de refuzat. 

Cristina Vremeş zugrăveşte o feminitate hoinară, incapabilă să-şi găsească un loc numit acasă. Lupta principală care se dă pe fondul acestor existenţe este cea între libertate şi confort. Fiecare personaj conţine o flacără, o dorinţă de evadare şi de fiecare dată această ardoare este înăbuşită în favoarea supravieţuirii. Fascinant este subtilul proces de autoreeducare pe care şi-l impun bunica Mariana şi mama Liliana. Ambele femei şi-au detestat mamele şi ambele femei au devenit într-o anumită măsură, mamele lor, încredinţând trauma următoarei generaţii. Romanul este puternic ancorat în timp şi înregistrează cu migală etapele esenţiale maturizării celor trei personaje: năzuinţa Marianei la o viaţă de oraş, dragostea retezată de război la şaptesprezece ani, moartea provizorie, căsătoria forţată, abuzivă cu Vasile Milea, bătăile, sarcina, evadarea, a doua căsătorie, maternitatea, boala; aspiraţia Lilianei de a fi independentă, slujbele grele însuşite prematur, căsătoria forţată şi abuzivă cu Titus, bătăile, sarcina, evadarea, alte slujbe grele, maternitatea, revoluţia, succesul, deţinerea unei firme, afacerile, identitatea de femeie-bărbat, prefăcătoria, boala, boala mamei; relaţia Adei cu bunica Mariana, răsfăţul, absenţa mamei, apatia, războiul cu propriul corp, adolescenţa, dezamăgirea amoroasă, mănăstirea, marea, descoperirea senzualităţii, boemia, libertatea. 

“Trilogia sexului rătăcitor” este o lectură  marcantă, pe care o citeşti într-o suflare. Belşugul experienţelor de viaţă, istorisite cu însufleţire, descoperă un univers nou, revigorant, care-ţi creionează vulnerabilitatea umană în toată splendoarea ei. Dincolo de relevanţa socială a unui roman contemporan, bine scris, care evoluează în jurul perspectivei feminine modelate de timp şi istorie, cartea de debut a Cristinei Vremeş reuşeşte să ofere o experienţă estetică rafinată, stimulativă şi ludică. 

Un monde modianesque

Citind tot mai multe cărți a le lui Modiano, se declanșează în tine o foame de a te impregna din ce în ce mai mult de universul lui.

Banal sau genial? O carte care chiar (te) motivează

Nu ne mirăm de ce fizica, chimia și biologia devin înfricoșătoare și anoste, iar copiii se refugiază discret în ecranele calculatoarelor, devenind victimele entertainmentului pasiv. Dacă nici una din sfere Citește mai mult

Un bărbat pe nume Ove şi o carte plină de speranţă

Un bărbat pe nume Ove spune povestea unui om simplu, fermecat de ordine şi disciplină, care a privit de prea multe ori moartea în ochi. De atât de multe ori Citește mai mult

Emanuel Iavorenciuc şi Istoria pe răzătoare

O discuţie despre educaţia istorică, cavalerii templieri, patriotism şi reţele de socializare...

Bob Dylan, „Cronica vieţii mele”și mersul lui pe străzi

În "Cronica vieţii mele", Bob Dylan ne dă o lecţie de muzică şi ne povesteşte despre întâlnirile esenţiale din viaţa lui...

Povestea mea, povestea noastră. Devenind Michelle Obama

Chiar dacă nu ne putem întâlni mentorii faţă în faţă de fiecare dată, cărţile lor ne oferă o şansă unică să-i cunoaştem mai bine.

Arată-le și celorlalți

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *