Ilustrație realizată de Paula Onofrei
dada
Ne aflăm într-o perioadă dificilă, în care multe persoane se confruntă cu diferite greutăți și probleme, cele mai multe de natură emoțională. Doamna Vîrvara Daniela, profesor, consilier școlar și psiholog psihoterapeut positivist, oferă consiliere psihologică gratuită pentru situații de criză.
B.P.: De unde a pornit inițiativa consilierii în această perioadă?
V.D.: Persoanele care își găsesc menirea în cadrul profesiilor sociale (medicii, profesorii, psihologii, asistenții medicali, sociali, etc.) sunt cele care au anumite caracteristici precum: empatia, dăruirea, înțelegerea, compasiunea, și care aparțin, conform unei clasificări din psihologie, tipului social. Tipul social este cel căruia îi place să ajute, să interacționeze cu oamenii. Psihologii fac parte din ”tipul social” și, ca urmare, inițiativa consilierii în această perioada a fost atât individuală, cât și colectivă. Individuală, deoarece aceste persoane sociale simt un imbold aproape instinctual de a-și oferi ajutorul, și colectivă, pentru că într-o profesie nu poți acționa total individual, întrucât există reguli și instituții coordonatoare. Psihologia este o știință și este necesar să se facă diferențierea dintre psihologia (psihoterapia) neprofesionistă, pe care o regăsim în toate formele de relații interumane; și consilierea psihologică (psihoterapia) profesionistă, realizată organizat, în cadrul unui sistem, de către specialiști. Există un cadru al intervenției ce oferă prim ajutor psihologic în situații de criză. Specialiștii din domeniu discută între ei pentru a stabili ce măsuri se pot lua, între ce limite, care vor fi intervențiile, ce riscuri există, care sunt metodele optime de abordare a discuției, în ce ar consta ajutorul oferit, etc. Precizez toate acestea deoarece, în cultura noastră în ceea ce privește abordarea psihologiei și serviciile de psihologie-psihoterapie, există încă numeroase lucruri insuficient cunoscute.
M-am alăturat Centrului Psi Positum București ca și psihoterapeut, o colegă ocupându-se de designul anunțului, de partea de comunicare dintre noi, etc.
Referințe: https://www.facebook.com/Psihoterapie.Pozitiva/
M-am alăturat și ONG-ului Salvați Copiii, care s-a mobilizat pe o altă linie de ajutor. Deci există mai multe inițiative, fiecare cu un anume specific, dar cu un scop comun și cu linii directive clare, legale, organizate și profesioniste.
B.P.: Care sunt motivele pentru care v-ați alăturat acestor inițiative?
V.D.: Iubesc oamenii. Ceea ce fac este mai mult decât o profesie, eu o simt ca pe o menire. Îmi place să învăț și să dau mai departe ce am învățat; am multe motive pentru care mă alătur mereu inițiativelor care au ca scop progresul, ajutorarea, educația, îmbunătățirea vieții.
B.P.: Care sunt cele mai comune probleme cu care se confruntă oamenii care au nevoie de consiliere în această perioadă?
V.D.: În perioade de criză apar probleme noi, sau chiar se accentuează ori reapar unele probleme ”vechi”. Multe persoane definesc clar că se confruntă cu frică la modul general, dar care poate fi și specifică: de boală, de moarte, de singurătate, de lipsă de bani, etc. Frica nu poate fi definită mereu în mod clar, dar ea există întotdeauna ca mecanism, ascunsă în multe alte manifestări. Sunt persoane care nu definesc ce au, dar descriu o incertitudine sau o lipsă a predicției („nu știu ce va fi”, „nu știu ce să fac”, „nu știu ce am”), o intoleranță la frustrare („nu mai am răbdare”, „nu înțeleg, „nu am stare”), anxietate („mă simt agitat”, „tremur, mi-e frică”, „îmi fac scenarii”), atacuri de panică („respir greu, tremur, mi se usucă gâtul, transpir”). Desigur, persoanele recurg la ajutorul psihologului, de obicei, la recomandarea unui medic sau a unui cunoscut, ori din inițiative proprii, după ce au fost făcute investigații și nu există modificări fiziopatologice care să indice un organ bolnav. Consiliere se face și atunci când persoana are o boală, un diagnostic, dar atunci este necesară colaborarea cu medicul. Menționez că, în cazul unor situații de criză, se poate vorbi doar despre o intervenție de prim ajutor psihologic. Cadrul și tipul intervenției sunt stabilite de specialist/specialiști, dar cu păstrarea codului deontologic, al cadrului legal, etc.
B.P.: Prin ce metode realizați această consiliere (mail, skype, telefon, etc.) ?
V.D.: Conform reglementărilor legale, toate formele de consiliere sunt acceptate, cu respectarea legislației și a precizărilor primite de la instituțiile coordonatoare.
B.P.: Cum vi se pare acest proces în comparație cu metoda tradițională (față în față)?
V.D.: Voi pune un citat:
”În psihoterapie se utilizează o gamă largă de tehnici, dar, indiferent care sunt acestea, se consideră că cel mai important element la ora actuală este relația terapeutică – factor comun în toate orientările terapeutice” (Dafinoiu, I, 2000)
Procesul ”virtual” cere mai mult timp și multă experiență, comparativ cu metoda față în față. Utilizând toate simțurile în interdependența lor, metoda tradițională oferă autenticitate umană, reală, creează mai rapid o legătură, o relație. Metodele virtuale sunt bune, dar este necesar să ne oferim timp pentru a le învăța, atât nouă, ca și terapeuți, cât și persoanelor ce beneficiază de consiliere. Într-o situație de criză, însă, există prioritatea depășirii unui punct critic în care o persoană poate să fi pierdut controlul ori să fie în pericol. Atunci scopul este, evident, să o ajuți să redobândească echilibrul, controlul. Structura, abordarea, cadrul terapeutic sunt total diferite în ceea ce privește cele două forme de consiliere.
B.P.: Ne puteți oferi câteva sfaturi cu privire la modul în care să ne raportăm la această perioadă dificilă, atât fizic, cât și emoțional?
V.D.: Cuvântul „pozitiv”, din denumirea metodei („psihoterapia pozitivă”), derivă din cuvântul „positum”, care înseamnă ceea ce este faptic și dat. Putem să ne îngrijim de sănătatea noastră (urmând regulile pentru această perioadă), să avem grijă de corpul nostru; să continuăm să ne preocupăm de profesia noastră (în lumea virtuală, dacă este posibil), să avem grijă de relațiile noastre cu cei de lângă noi, și, nu în ultimul rând, să ne păstrăm spiritualitatea, credința, speranța. Corpul, profesia, relațiile și spiritualitatea sunt aspecte ale vieții în care este necesar să investim în egală măsură. Preocuparea echilibrată față de toate aceste arii ale vieții noastre ne va ajuta să găsim resursele interioare pentru a depăși cu bine această perioadă de criză .
De asemenea, recomand „Criza ca oportunitate”, poveste terapeutică scrisă de Nossrat Peseschkian; poate fi o raportare care să ofere o perspectivă alternativă plină de speranță.
O puteți contacta pe doamna Vîrvara la adresa de email virvara_daniela@yahoo.com, pentru a stabili împreună ziua, ora și canalul de comunicare online.
Program de lucru:
Marți 12:00-14:00
Miercuri 12:00-14:00
Joi 12:00-14:00
Ideea de “noi și-ai noștri” pare mai vetustă ca oricând. Suntem cu toţii cetățeni ai aceleiași lumi, diferă doar clima și condițiile politico-economice din unele zone. În rest suntem cu Citește mai mult
În aceste timpuri instabile, ne-am gândit să vedem cum gestionează prietenii noştri din alte ţări această situaţie
În aceste timpuri instabile, ne-am gândit să vedem cum gestionează prietenii noştri din alte ţări această situaţie.
Teatrul din Cartier este un proiect inițiat acum 6 ani de către BIS Teatru, un proiect care își propune să aducă mai aproape cultura și teatrul de periferiile mai slab Citește mai mult
În seria interviurilor despre izolarea în pandemie, ne desprindem un pic și vorbim cu Raluca Croitoru, artist vizual, stabilită de ceva timp în Olanda. Lucrările ei au fost prezentate atât Citește mai mult
Am văzut câtă bucurie poate emana capacitatea de a-ți mișca liber corpul. De a spune o poveste pe o temă aleasă de tine. De a te distra în timp ce Citește mai mult