Să schimbi comportamentul unui animal. Să modifici natura în aşa fel încât să servească omului. Să vinzi un ţinut cucerit la 7.2 milioane de dolari fără să dai de ştire populaţiei indigene care a trăit acolo timp de 10.000 de ani. Asta înseamnă progresul. Oare?
Ping Chong + Company, o companie newyorkeză de teatru social, prezintă în 2017, la Clubul de Teatru Experimental La MaMa, spectacolul ALAXSXA | ALASKA, înregistrat şi difuzat de HowlRound.TV, pe care îl puteţi urmări aici. Vorbim despre un colaj teatral care aduce laolaltă magia povestirii, teatrul de păpuşi, jocul de perspective, dansul şi percuţia specifice poporului Yupik central, dar şi un captivant aranjament multimedia, toate acestea pentru a depăna istoria violentă a statului Alaska.
Bineînţeles, teatrul nu e o pagină de Wikipedia, aşa că spectacolul trece dincolo de punctarea evenimentelor şi problematizează fenomene, jonglând cu trei perspective: cea americană (reprezentată de actorul Ryan Coronarro), cea rusă (reprezentată de actorul Justin Perkings) şi cea Yupik Centrală (reprezentată de actorul Gary Upay’aq Beaver). Aşadar, în spectacol se tratează…

1. Colonialismul, în toată splendoarea lui, de la distrugerea culurii autohtone, până la devastarea biosferei în numele dezvoltării economice, de care beneficiază oricine în afara locuitorilor din Alaska.
2. Surprinzătoarea abilitate umană de a uita şi repeta istoria: comerţul cu blănuri de vidră (obţinute prin înrobirea populaţiei aleute), început de Rusia la ocuparea ţinutului, dar continuat de americani şi europeni, va aduce specia la limita extincţiei, la fel cum s-a întâmplat şi se întâmplă cu fildeşul african; devărsările de petrol ale Companiei Exxon Shipping într-un golf din Alaska în 1981 produc un dezastru ecologic depăşit doar de scurgerile Deepwater Horizon din Golful Mexică 29 de ani mai târziu, lista continuă.
3. Dialogul intercultural: dacă eşti din Alaska înseamnă că locuieşti într-un iglu, nu-i aşa? Probabil un iglu cu etaj şi lift. Spectacolul discută riscurile transformării dialogului în monolog, de la formele sale extreme, coloniale, până la reminiscenţele contemporane: acele priviri condescendente care, din ignoranţă sau dispreţ, discriminează, exotizează şi stereotipizează spaţiile necunoscute. În aceeaşi măsură, însă, regăsim şi acea curiozitate ingenuă şi timidă care este şi se vrea nimic mai mult decât un dialog intercultural. Cum vorbim cu un străin fără să fim “tipul ăla care se bagă în seamnă cu străinul”? Iar în final, marea întrebare, unde va ajunge cultura popoarelor Inupiak, Yup’ik, Tlingit, Sukpiak şi Athabaskan peste cincizeci de ani? Pe fondul globalizării, cum îşi vor mai cunoaşte copiii rădăcinile? Având în vedere încălzirea globală, ce se va întâmpla cu Alaska peste 50 de ani?
ALAXSXA | ALASKA este un spectacol antrenant, în care multitudinea de limbaje scenice folosite comunică fără probleme, iar actorii îşi stăpânesc la perfecţie discursurile, jucând şi jucându-se cu o prospeţime încântătoare. În mod ciudat, nu este un spectacol “serios”. Umorul, ironia şi auto-ironia modelează această poveste despre nişte crime împotriva umanităţii într-o formă digerabilă pentru public, fără să minimalizeze nicio clipă tragediile prin care au trecut populaţiile despre care vorbesc. Echipa Ping Chong + Company, găsesc în spectacolul ALAXSXA | ALASKA acel “bliss point” culinar. Cum? Reuşind să-şi ia munca foarte în serios, fără să se ia pe ei înşişi foarte în serios.
