Ilustrație realizată de Paula Onofrei

Ziua X de autoizolare. Sau mai bine zis, ziua X de când am fost luată cu japca din apartamentul meu frumos amenajat din Florești și adusă înapoi la nava mamă, în Sibiu.

În cazuri de urgență, cu sau fără voia mea trebuie să stau în casă. Lucru pe care de altfel voiam să îl fac zilnic, dar nu se putea. Ei bine, acum se poate. Dar nu mai vreau eu… Facultatea și trezitul de la 8 nu mai sună așa de rău, parcă nici pupatul social nu mă mai deranjează atât de mult.

Acum vedem live tot ce ar fi trebuit să se întâmple în perioada asta. Ok, o inițiativă destul de mișto care are menirea să ne mai scoată puțin din starea asta de hibernare la care suntem supuși. „Acum aveţi timpul necesar să citiți cărțile pe care nu ați apucat să le citiți”, „Planeta respiră în sfârșit”, „Acum aveți ocazia să petreceți timp cu cei apropiați”. Sigur, avem timp, dar la ce ne ajută, când majoritatea habar n-au cum să îl folosească? Am fost scoși din rutina noastră brusc, rutină care ne ocupa tot timpul și de care ne plângeam constant. Dar ce ne facem acum când tot ce știam să facem a fost pus pe pauză? Pentru o societate care se grăbește mereu și lucrează până la epuizare, timpul liber e mort. Avem timp și acum ce? Ce facem cu el? Citim o carte, ne odihnim, mai gătim ceva, dar cred că toată bucuria asta se epuizează într-o săptămână.

Pe lângă faptul că nu știm cum să gestionăm problema și încercăm să ne încurajăm așa cu jumătate de gură unii pe alții că totul va fi bine, în exterior se bat două mari puteri, PANICA și DEZINTERESUL total. Pe când unii mai au puțin și mănâncă dezinfectant, sau cumpără tot ce apucă, de parcă s-ar deschide iadul, alții se plimbă liniștiți cu autobuzul și îsi continuă viața, că doar „Nu ajunge la noi virusu’…” Ei bine a ajuns, și nici cu el nu știm ce să facem. Să cumpărăm hârtie igienică, un palet dacă se poate, și făină, că suntem o națiune de brutari maniaci. Deci, care sunt adevăratele noastre probleme? Până la apariția COVID-19, mulți români nu știau cât de bine e dacă respecți normele de igienă de bun simț. Acum, au aflat. Şi totuși, rafturile de săpun nu s-au golit la fel ca cele de făină și ulei. Altă problemă ar fi informația cu care suntem bombardați din toate părțile și pe care nu știm să o folosim. Unele persoane în vârstă care sunt cele mai vulnerabile, ignoră cu desăvârșire toate sfaturile pe care le aud la televizor și pe care, nepoții/copii sau restul lumii le dau.

Printre toată ceața asta care ne apasă, au apărut și câteva inițiative care mai dau o șanșă comunității. „Vă ajutăm din Sibiu”, răspândită ulterior în mai multe orașe din țară, este un grup de oameni care au posibilitatea și vor să ajute. Livrează alimente persoanelor vârstnice și nu numai, pentru a le ușura viața și a reduce riscul de a-i expune la virus,. „#plăteștechiria”, este apelul unor actori celebrii din București precum Oana Pelea, Marius Manole și mulți alții către comunitate, cu scopul de a sprijinii actorii din teatrele independente, care din cauza pandemiei au fost nevoiți să își suspende activitatea, aceasta fiind singura lor sursă de venit. Transmiterile live ale spectacolelor, concertelor, galerii de artă care pun la dispoziția oamenilor tururi online, toate astea sunt menite să facă puțin mai ușoară izolarea noastră.

În final, aș vrea să spun că, deși suntem nevoiți și încurajați să stăm izolați, pe lângă lungile discuții cu noi înșine pe care le-am putea avea de-a lungul acestei perioade, pe lângă frustrările colective și micile bucurii pe care ni le putem face singuri, poate găsim o soluție să ne petrecem timpul liber cu cap, să ne bucurăm de el, că doar ni-l doream de mult și poate, o să trecem peste virusul acesta cu brio. A dus planeta lucruri și mai grave. Tot ce trebuie noi să facem este să ne adaptăm, să ne informăm din surse de încredere, să încercăm să nu înnebunim și să ne facem viața cât mai ușoară. Ah da, și să stăm în casă, indiferent de situație. #stauîncasă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *