Acum, mai mult ca oricând, simţim că singura constantă a existenţei noastre este schimbarea. Criza COVID19 ne provoacă să ne reinventăm şi să reevaluăm sistemele pe care le-am creat: de la sănătate şi cultură, până la economie şi relaţii internaţionale. Ne reamintim, încă o dată, că trăim într-o lume globalizată şi interdependentă. „Ce e al meu, e şi al tău”, inclusiv cea mai recentă pandemie, urgenţa climatică, inechitatea socială, revoluţia industriei de A.I., terorismul, criza refugiaţilor, războaiele, ignoranţa şi prostia umană. Sharing is caring.
Drept pentru care, deşi a fost scrisă acum doi ani (iar lumea noastră evoluează fulgerător de repede), cartea lui Yuval Noah Harari, istoric şi filosof israelian, „21 de lecţii pentru secolul 21”, este o lectură esenţială pentru orice sapiens care vrea să reconstruiască puzzle-ul de probleme care ne macină specia, la propriu şi la figurat, dar, mai ales, să înţeleagă schimbarea. Urmând altor două bestseller-uri, „Sapiens: Scurtă istorie a omenirii” şi „Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului”, cartea de faţă oferă o descifrare captivantă a prezentului, îmbinând ştiinţa, filosofia, sociologia politica, economia şi istoria în douăzeci şi unu de teme: Deziluzia, Munca, Libertatea, Egalitatea, Comunitatea, Civilizaţia, Naţionalismul, Religia, Imigraţia, Terorismul, Războiul, Umilinţa, Dumnezeu, Secularismul, Ignoranţa, Dreptatea, Post-adevărul, SF-ul, Educaţia, Sensul şi Meditaţia.
Bineînţeles că, fiind o lectură adresată publicului larg, autorul nu tratează problematicile exhaustiv, ci le introduce în aşa fel încât să ne ofere o paletă de cunoştinţe fundamentale pe care să le aprofundăm ulterior în funcţie de curiozitatea noastră. Iată cel de-al doilea scop al cărţii: să ne suscite curiozitatea, să trezească în noi acel eu care se opreşte, se întreabă şi cercetează. Printr-un discurs plăcut, coerent şi consistent, Harari lansează întrebări puţin ciudate. Ce ne facem dacă în viitorul foarte apropiat majoritatea joburilor vor dispărea datorită tehnologiei şi ne vom confrunta cu o masă imensă de oameni irelevanţi economic? Ce sa va întâmpla când dispozitivele pe care le folosim zi de zi vor înţelege comportamentul uman mai bine decât noi? Cât de relevant este naţionalismul în momentul în care problemele cu care ne confruntăm sunt globale? Ce este, de fapt, terorismul? Cum gestionăm relaţiile internaţionale în momentul în care un posibil război nuclear sau cibernetic ar avea categoric proporţii apocaliptice? Ce înseamnă trecerea de la rasism la „culturism”? Cum descoperim adevărul când trăim într-o societate a cărei însăşi structură se bazează pe mituri şi poveşti? Cum învăţăm să ne sustragem acestor poveşti şi să le înţelegem critic? Cum observăm?
Cititorul este perfect îndreptăţit în acest moment să lanseze următoarea întrebare: „Bine, bine, păi de ce am vrea ca în plină pandemie să ne încărcăm şi cu celelalte 21 de probleme ale umanităţii? Nu suntem şi aşa destul de stresaţi?” Ei bine, cred că acum, mai mult ca oricând, trebuie să ne antrenăm serios muşchiul cunoaşterii. Fiind puşi faţă în faţă cu un fenomen global nou pentru generaţia noastră, este înţelept să ne dăm un refresh în privinţa cunoștințelor pe care le avem, sau credem că le avem despre lume, să înţelegem modul în care diferitele ramuri ale societăţii se împletesc într-un sistem interdependent şi să fim pe deplin conştienţi de schimbarea galopantă a realităţii. „21 de lecţii pentru secolul 21” ne învaţă că adaptabilitatea, gândirea critică şi modestia sunt, de fapt, cei mai buni prieteni ai sapiens-ului de azi. Cu sau fără COVID19.
Puteţi găsi eseurile publicate de Yuval Noah Harari în legătură cu pandemia aici: https://www.ynharari.com/
O discuţie despre educaţia istorică, cavalerii templieri, patriotism şi reţele de socializare...
Nu ne mirăm de ce fizica, chimia și biologia devin înfricoșătoare și anoste, iar copiii se refugiază discret în ecranele calculatoarelor, devenind victimele entertainmentului pasiv. Dacă nici una din sfere Citește mai mult
A scrie despre părinții tăi. Te îndepărtezi suficient, dar nu cât să-ți pierzi capacitatea de a privi din interior, nu cât să devii impersonal. A încerca să-ți înțelegi părinții.
Ne gândim frecvent la fapte concrete care diferențiau până acum cele două genuri principale. Chimamanda aduce în discuție întrebări firești, cu grad diferit de importanță. Cine plătește consumația? Cine întreține Citește mai mult
Un bărbat pe nume Ove spune povestea unui om simplu, fermecat de ordine şi disciplină, care a privit de prea multe ori moartea în ochi. De atât de multe ori Citește mai mult
„Nu prelucrăm trecutul, întotdeauna ieșim pe post de victime. Oare nu de aceea el se și repetă?’’ O mamă; o soție; un soldat; tanchist; o funcționară, un medic militar. Iată Citește mai mult