Acum, mai mult ca oricând, simţim că singura constantă a existenţei noastre este schimbarea. Criza COVID19 ne provoacă să ne reinventăm şi să reevaluăm sistemele pe care le-am creat: de la sănătate şi cultură, până la economie şi relaţii internaţionale. Ne reamintim, încă o dată, că trăim într-o lume globalizată şi interdependentă. „Ce e al meu, e şi al tău”, inclusiv cea mai recentă pandemie, urgenţa climatică, inechitatea socială, revoluţia industriei de A.I., terorismul, criza refugiaţilor, războaiele, ignoranţa şi prostia umană. Sharing is caring.

Drept pentru care, deşi a fost scrisă acum doi ani (iar lumea noastră evoluează fulgerător de repede), cartea lui Yuval Noah Harari, istoric şi filosof israelian, „21 de lecţii pentru secolul 21”, este o lectură esenţială pentru orice sapiens care vrea să reconstruiască puzzle-ul de probleme care ne macină specia, la propriu şi la figurat, dar, mai ales, să înţeleagă schimbarea. Urmând altor două bestseller-uri, „Sapiens: Scurtă istorie a omenirii” şi „Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului”, cartea de faţă oferă o descifrare captivantă a prezentului, îmbinând ştiinţa, filosofia, sociologia politica, economia şi istoria în douăzeci şi unu de teme: Deziluzia, Munca, Libertatea, Egalitatea, Comunitatea, Civilizaţia, Naţionalismul, Religia, Imigraţia, Terorismul, Războiul, Umilinţa, Dumnezeu, Secularismul, Ignoranţa, Dreptatea, Post-adevărul, SF-ul, Educaţia, Sensul şi Meditaţia.

Bineînţeles că, fiind o lectură adresată publicului larg, autorul nu tratează problematicile exhaustiv, ci le introduce în aşa fel încât să ne ofere o paletă de cunoştinţe fundamentale pe care să le aprofundăm ulterior în funcţie de curiozitatea noastră. Iată cel de-al doilea scop al cărţii: să ne suscite curiozitatea, să trezească în noi acel eu care se opreşte, se întreabă şi cercetează. Printr-un discurs plăcut, coerent şi consistent, Harari lansează întrebări puţin ciudate. Ce ne facem dacă în viitorul foarte apropiat majoritatea joburilor vor dispărea datorită tehnologiei şi ne vom confrunta cu o masă imensă de oameni irelevanţi economic? Ce sa va întâmpla când dispozitivele pe care le folosim zi de zi vor înţelege comportamentul uman mai bine decât noi? Cât de relevant este naţionalismul în momentul în care problemele cu care ne confruntăm sunt globale? Ce este, de fapt, terorismul? Cum gestionăm relaţiile internaţionale în momentul în care un posibil război nuclear sau cibernetic ar avea categoric proporţii apocaliptice? Ce înseamnă trecerea de la rasism la „culturism”?  Cum descoperim adevărul când trăim într-o societate a cărei însăşi structură se bazează pe mituri şi poveşti? Cum învăţăm să ne sustragem acestor poveşti şi să le înţelegem critic? Cum observăm?

Cititorul este perfect îndreptăţit în acest moment să lanseze următoarea întrebare: „Bine, bine, păi de ce am vrea ca în plină pandemie să ne încărcăm şi cu celelalte 21 de probleme ale umanităţii? Nu suntem şi aşa destul de stresaţi?” Ei bine, cred că acum, mai mult ca oricând, trebuie să ne antrenăm serios muşchiul cunoaşterii. Fiind puşi faţă în faţă cu un fenomen global nou pentru generaţia noastră, este înţelept să ne dăm un refresh în privinţa cunoștințelor pe care le avem, sau credem că le avem despre lume, să înţelegem modul în care diferitele ramuri ale societăţii se împletesc într-un sistem interdependent şi să fim pe deplin conştienţi de schimbarea galopantă a realităţii. „21 de lecţii pentru secolul 21” ne învaţă că adaptabilitatea, gândirea critică şi modestia sunt, de fapt, cei mai buni prieteni ai sapiens-ului de azi. Cu sau fără COVID19.

Puteţi găsi eseurile publicate de Yuval Noah Harari în legătură cu pandemia aici: https://www.ynharari.com/

A fi sau a nu fi feminist(ă)

Ne gândim frecvent la fapte concrete care diferențiau până acum cele două genuri principale. Chimamanda aduce în discuție întrebări firești, cu grad diferit de importanță. Cine plătește consumația?  Cine întreține Citește mai mult

„Neliniște” de Linn Ullmann sau despre cum „nu se poate trăi fără dor”

A scrie despre părinții tăi. Te îndepărtezi suficient, dar nu cât să-ți pierzi capacitatea de a privi din interior, nu cât să devii impersonal. A încerca să-ți înțelegi părinții.

The Book with No Pictures: robotul maimuţă cu un cap de pizza cu afine

The Book with No Pictures e o carte pentru copii în care autorul B.J. Novak a hotărât să renunțe la ceea ce îi atrage de obicei pe cei mici: imaginile!

Un bărbat pe nume Ove şi o carte plină de speranţă

Un bărbat pe nume Ove spune povestea unui om simplu, fermecat de ordine şi disciplină, care a privit de prea multe ori moartea în ochi. De atât de multe ori Citește mai mult

Un monde modianesque

Citind tot mai multe cărți a le lui Modiano, se declanșează în tine o foame de a te impregna din ce în ce mai mult de universul lui.

Arhiva sonoră a celor pierduţi, sau despre o carte savuroasă

În acelaşi timp în care mii de copii neînsoţiţi încearcă să traverseze graniţa cu SUA prin Mexico, o familie face o călătorie din New York spre Arizona în căutare de Citește mai mult

Arată-le și celorlalți

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *