Poză preluată de pe pagina de facebook „Food Waste Combat”
Ne aflăm într-o situaţie critică. Şi ca orice situaţie critică, pandemia de COVID19 aduce la suprafaţă toate infecţiile ascunse ale societăţii noastre globale. Una dintre ele, printre cele mai importante, este relaţia noastră cu mâncarea şi modul în care ne gestionăm resursele. Dacă ieri aruncam cu uşurinţă resturile de mâncare la coşul de gunoi, astăzi ne umplem cămările. Grija şi respectul faţă de hrană ar trebui, însă, să devină un obicei automat.
Food Waste Combat este un ONG clujean care îşi propune să educe comunitatea în privinţa risipei alimentare prin ateliere educative susţinute în şcoli şi companii. În decembrie 2019, au lansat un Ghid Anti Risipă cu informaţii preţioase despre cele mai bune metode prin care putem fi nişte consumatori responsabili. Din această asociaţie s-a desprins proiectul Banca de Alimente care salvează surplusul de hrană consumabilă, preluându-l de la agenţii economici şi producători şi livrându-l ONG-urilor care susţin grupuri vulnerabile . Lista completă a partenerilor o puteţi găsi pe site-ul oficial.
Am intervievat echipa Food Waste Combat pentru a înţelege mai bine acest fenomen şi pentru a-i invita pe amatorii de voluntariat să se alăture echipei de cavaleri anti risipă!
A.L.: Cum s-a născut Food Waste Combat?
F.W.C.: Food Waste Combat s-a născut din dorinţa unei găşti de prieteni de a face un bine comunităţii clujene – o atitudine specifică ONG-ului din care făceau parte, adică JCI Cluj. Au observat că se aruncă multă mâncare, aşa că au decis să afle cât de multă şi ce înseamnă asta. S-a întâmplat acum o mică veşnicie, prin 2012.
A.L.: Ce înseamnă să fii voluntar Food Waste Combat?
F.W.C.: Înseamnă să faci ceva pentru comunitate, nu doar pentru tine. Înseamnă să faci parte dintr-un grup activ, care doreşte să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi prin mici schimbări. Înseamnă că îţi place să mănânci, să găteşti, să fii creativ, curios şi curajos cu mâncarea.
A.L.: Cine se poate alătura echipei voastre?
F.W.C.: Este binevenit oricine doreşte să se implice activ în proiectele noastre de educaţie sau în activitatea băncii de alimente, adică redistribuirea surplusului de mâncare. Oricine simte că pe lângă munca de la birou, are timp şi energie pentru un proiect de suflet.
A.L.: Cum se desfăşoară o zi obişnuită în cadrul proiectului Banca de alimente?
F.W.C.: Este nevoie de multă planificare şi comunicare frecventă între cei doi coordonatori ai băncii şi echipa de voluntari, iar apoi cu furnizorii şi beneficiarii. Ritmul depinde de perioada anului şi de numărul de acţiuni pe care le avem. Încercăm să ne concentrăm asupra câtorva priorităţi, fie că e vorba de campanii de conştientizare, informare generală sau fundraising. Avem un calendar de preluări de la furnizori şi predări către beneficiari pe care îl respectăm şi îl actualizăm la nevoie, mai ales atunci când sunt cantităţi mari anunţate pentru preluare, altele decât cele de care ne ocupăm zilnic.
Ar mai fi partea administrativă care e monitorizată, cea legată de contracte, de construirea Federaţiei Române a Băncilor de Alimente, de urmărirea schimbărilor legislative care ne afectează activitatea. Trecând prin experienţa unei colecte, cea de la Crăciunul din 2019, organizată în magazinele Lidl, aş spune că acele zile au fost cele mai intense din toate punctele de vedere, începând cu managementul voluntarilor, până la situaţiile neprevăzute care au apărut. Au fost dificile şi zilele în care preluam surplusul de mâncare de la marile festivaluri, sau diferite evenimente. Fluxul însă e acelaşi: vorbim cu furnizorii despre cantităţi şi produse, apoi aranjăm preluările şi predările către beneficiari.
În contextul pandemiei, fluxul e acelaşi în mare. Verificăm constant situaţia funcţionării ONG-urilor beneficiare şi situaţia preluărilor de la furnizori, iar apoi ne punem la zi calendarul de livrări în funcţie de urgenţe. În principiu, acordăm prioritate acelor ONG-uri ce deservesc persoane care nu s-ar descurca fără produsele aduse de noi.
A.L.: Care este atitudinea agenţilor economici şi a producătorilor agroalimentari în legătură cu acest proiect?
F.W.C.: Sunt deschişi şi chiar îşi doresc să salveze cât mai multă mâncare, în aşa fel încât să nu ajungă la gunoi. Noi ne bucurăm sincer atunci când nu sunt cantităţi mari, deoarece asta înseamnă că acel agent economic sau producător şi-a optimizat cantităţile şi nu se mai ajunge la risipă. În general, cred că oricine se bucură de faptul că mâncarea nu mai ajunge la gunoi. Nu mai e un must, sau ceva cool, nu mai vorbim de planuri pe termen lung, ACUM trebuie să facem ceva în aşa fel încât hrana în surplus să nu ajungă să fie aruncată. E ceva ce ne priveşte pe toţi.
A.L.: Cum selectaţi alimentele care vor fi livrate beneficiarilor?
F.W.C.: Alimentele trec printr-un proces de selecţie înainte să le primim de la furnizori. Sunt anumite condiţii care trebuie îndeplinite şi aceste lucruri sunt reglementate: preluăm alimente al căror termen de valabilitate expiră în intervalul de 1-10 zile, cu excepţia produselor ultra fresh (produse de panificaţie şi patiserie) care pot avea un termen de valabilitate mai scurt de 24 de ore. Apoi mai sunt produse provenite din erorile de etichetare, ambalare şi gramaj, de la activităţile promoţionale încheiate, mostrele gratuite sau produsele catalogate la calitatea a doua, toate aflate încă în perioada de valabilitate. Mai pot fi produse consumate doar într-o anumită perioadă a anului, rămase în urma schimbării strategiei de marketing sau aflate în apropierea datei de expirare.
Trebuie menţionat că înainte de a deveni beneficiari, ONG-urile cu care colaborăm completează un chestionar de autoevaluare în care îşi descriu modalitatea de funcţionare, condiţiile de care dispun, persoanele pe care le ajută şi tipurile de alimente de care ar avea nevoie. Noi ne pliem pe nevoile lor: mulţi dintre ei gătesc cu produsele perisabile aduse de noi. Sunăm sau suntem sunaţi dacă apar modificări în nevoi.
A.L.: Ce activităţi desfăşuraţi la atelierele educative din şcoli?
F.W.C.: Atelierele educative sunt în serie de patru episoade pe diverse subiecte privitoare la sustenabilitate în care stimulăm gândirea critică prin jocuri şi experimente. Elevii învaţă alături de noi o reţetă creativă, anti risipă, învaţă despre cum se creează surplusul de dioxid de carbon şi cum anume trebuie să selectăm deşeurile.
A.L.: Cum primesc elevii aceste informaţii?
F.W.C.: Elevii sunt autentici şi liberi în exprimare. Ne ajută să luăm un feedback onest. Din reacţiile lor, ne dăm seama că îşi doresc tot mai mult să primească informaţii aplicate în practică într-un fel care să îi implice. În acest mod sunt deschişi la orice tip de informaţie menită să-i înveţe o altă perspectivă. Ne bucurăm că răspund pozitiv la abordarea noastră.
A.L.: Care sunt planurile voastre de viitor?
F.W.C.: Ne dorim mult să popularizăm ideea respectului pentru hrană şi să oferim mini kit-uri de evitat risipa şi adoptat obiceiuri sustenabile. Fie prin diverse acţiuni în şcoli, fie prin ateliere în companii. Totodată, ne propunem o iniţiativă curajoasă: să combinăm cursul nostru anti risipă din şcoli cu unul aparţinând unui ONG partener – Pe trai durabil. Şi să creăm în acest an un curs opţional la alegerea şcolii, numit Respect pentru Resurse.
Iar Banca pentru alimente Cluj, care s-a desprins din proiectul Food Waste Combat ca iniţiativă distinctă acum, va deveni parte din Federaţia Română a Băncilor pentru Alimente şi parte din reţeaua FEBA, reţeaua europeană a băncilor de alimente.
A.L.: Cum putem, fiecare dintre noi, să reducem risipa alimentară?
F.W.C.: Respectând mâncarea, în primul rând. Poate părea redundant, sau poate părea abstract să repetăm acest îndemn. Însă e foarte important să dezvoltăm această relaţie specială şi intimă cu hrana: trebuie să ne dăm seama că stă la baza sănătăţii şi bunăstării noastre. În momentul în care respecţi hrana ca pe orice alt lucru important din viaţa ta, nu mai poţi să o arunci pur şi simplu. Ar mai fi nevoie să ţinem cont de câteva reguli simple în gestionarea vieţii de zi cu zi: să fim atenţi la cum ne planificăm, porţionăm şi depozităm mâncarea.
Multumim, nu risipim!
Pe pagina de facebook a echipei Food Waste Combat puteţi găsi sugestii de reţete create respectând recomandarea de stocuri de criză în vreme de CoronaVirus oferită de FWC.
Pandemia nu a fost menţionată nici în contractul de studii, nici în programa şcolară, drept pentru care nu ne-a învăţat nimeni la secția de teatrologie cum să scriem despre spectacole Citește mai mult
În aceste timpuri instabile, ne-am gândit să vedem cum gestionează prietenii noştri din alte ţări această situaţie
În seria interviurilor despre izolarea în pandemie, ne desprindem un pic și vorbim cu Raluca Croitoru, artist vizual, stabilită de ceva timp în Olanda. Lucrările ei au fost prezentate atât Citește mai mult
Teatrul din Cartier este un proiect inițiat acum 6 ani de către BIS Teatru, un proiect care își propune să aducă mai aproape cultura și teatrul de periferiile mai slab Citește mai mult
În aceste timpuri instabile, ne-am gândit să vedem cum gestionează prietenii noştri din alte ţări această situaţie.
Am văzut câtă bucurie poate emana capacitatea de a-ți mișca liber corpul. De a spune o poveste pe o temă aleasă de tine. De a te distra în timp ce Citește mai mult