Monica Sebestyen coordonează reactivarea cinematografului ARTA, ceea ce implică atât renovarea și dotarea spațiului, cât și crearea unui concept general al programului și formarea unei echipe pentru organizarea evenimentelor regulate.Nagy Csilla a fost întotdeauna o mare fană a teatrului, filmelor, literaturii și muzicii. Până acum s-a implicat și a inițiat proiecte care aveau legătură cu unul sau mai multe din aceste domenii, atât pe partea de organizare, cât și pe partea de creație. A terminat Facultatea de Litere din Cluj, după care s-a ocupat timp de cinci ani de distribuire, din care patru ani a fost manager de distribuție de film la Cine Europa, o firmă care are în plan distribuirea filmelor europene în cinematografele din România.Oana Tarce s-a ocupat în ultimii trei ani de Cinema ARTA din Arad. Are un ONG pe care l-a deschis cu mai mulți prieteni și, din 2013, organizează evenimente culturale alternative în Arad. A avut o colaborare cu primăria (pentru că Cinema ARTA din Arad e al primăriei) care nu a funcționat foarte bine și, într-un final, s-a încheiat. Atunci s-a decis să se mute la Cinema ARTA din Cluj. Ea și Monica Sebestyen s-au cunoscut acum cinci ani și au participat la tot felul de workshop-uri de management de cinema.

Cine a venit cu inițiativa redeschiderii cinematografului și cât de dificil a fost întreg procesul?

Monica Sebestyen: Într-un fel pot spune că cinematograful a venit la mine, aparținând familiei mele. Redeschiderea lui am văzut-o ca pe un fel de responsabilitate față de oraș. Cinematograful ARTA este un spațiu cultural important pentru Cluj, care nu ar trebui să se piardă, mai ales în contextul din România, unde sunt extrem de puține cinematografe de artă. 

Redeschiderea a fost un proces lung și dificil, dar ne bucură că am reușit să facem acest lucru.

Nagy Csilla: Monica Sebestyen lucrează de mulți ani la acest proiect (renovare, research, digitalizarea sălii și organizarea evenimentelor, focus grupuri, discuțiilor legate de ARTA cu intenția de a regândi spațiul ca cinematograf de artă, un spațiu cultural contemporan care să păstreze elementele și aspectele importante al acestui cinematograf emblematic al Clujului). Iar anul acesta proiectul a ajuns în faza în care s-a construit o echipă în jurul ARTA, din care fac parte și eu, alături de Monica Sebestyen, Oana Tarce și Ati Gödri. Intenția e să-l repunem în funcțiune, să deschidem porțile unui cinematograf și hub cultural în care credem! Așa că am început un program de tip preview din noiembrie 2019, cu mai puține proiecții, dar încercând să introducem câteva programe și elemente din conceptul, ideile, valorile și direcțiile pe care vrem să le abordăm pe termen lung. Mai sunt câteva lucruri de finisat, de amenajat în spațiu, la care lucrăm. Anul acesta am avut nu doar proiecții, ci și foarte multe evenimente speciale, concerte, conferințe, forum, expoziții, dezbateri, cluj design days, în colaborare cu diverse instituții și asociații.

Oana Tarce: Inițiativa redeschiderii îi aparține Monicăi Sebestyen, ea este și proprietara cinematografului – din 2011 cinematograful a trecut din proprietatea RADEF la familia Monicăi prin retrocedare, fiindcă ei erau proprietarii de fapt. Pe perioada comunismului cinematograful a fost naționalizat, iar Monica l-a obținut după un proces lung de vreo douăzeci de ani. Ea, împreună cu familia ei, și-au dorit foarte mult să păstreze specificul cinematografului. Spațiul era destul de deteriorat, nimic nu mai era la standardele necesare, inclusiv instalațiile electrice și încălzirea. Timp de cinci ani asta a făcut Monica, de una singură. A atras fonduri –  niște finanțări, inclusiv prin Start Up, cu ajutorul căruia a renovat cinematograful și a cumpărat toate echipamentele necesare derulării proiecțiilor. Lucrările s-au încheiat abia la începutul acestui an, însă mai este nevoie de anumite finisaje, cum ar fi design-ul foaierului și elementele de mobilier care nu sunt gata. Sperăm ca anul viitor să avem totul pregătit.

Cât de bine s-a promovat redeschiderea și cum a reacționat publicul?

Monica Sebestyen: Ne-am bucurat să vedem că există un public interesat de cinema ARTA, care a primit cu mult entuziasm evenimentele pe care le-am organizat. Acest lucru desigur ne motivează mult.

Evenimentele de până acum au fost mai degrabă niște evenimente pilot. Având în vedere că mai avem de lucru și îmbunătățiri de făcut la amenajarea sălii, încă nu am avut o deschidere oficială.

Nagy Csilla: Am primit feedback-uri foarte pozitive, aprecieri legate de selecția filmelor, de atmosfera creată și de coerența și claritatea identității ARTA. Întrucât vin din partea mai multor generații, sunt foarte importante pentru noi..

Oana Tarce: Noi nu l-am redeschis chiar oficial, ne-am gândit că data oficială a redeschiderii va fi anul viitor, atunci când spațiul va fi complet amenajat. Prin urmare nu am promovat foarte mult redeschiderea spațiului. Am început să facem un program de tip preview iar publicul a reacționat imediat. Se bucură și vin continuu oameni care află că îl redeschidem și e clar că e o mare nevoie în comunitate de a fi deschis și de a rula aici filme de artă. Dar, pe lângă proiecțiile de film, am mai avut și concerte, conferințe, workshop-uri, expoziții foto.

Cum se simte să muncești într-un și pentru un cinema?

Monica Sebestyen: Ca orice lucru făcut cu pasiune pentru oameni, poate aduce foarte multe satisfacții.

Nagy Csilla: Pentru mine este foarte interesantă schimbarea perspectivei, și experiența perspectivei de exploatant. Într-un cinematograf, relația și interacțiunea cu spectatorii este mult mai directă, reală și „personală”, decât pentru un distribuitor. Distribuitorul e un mediator, această relație fiind mai mult virtuală. Și asta îmi place foarte mult! Lucrând pentru un cinema, spațiul devine instant o platformă de dialog cu membrii unei comunități. Și nu în ultimul rând, e foarte fain să lucrezi atât de aproape de marele ecran!

Oana Tarce: E foarte distractiv și fain. În special faptul că intri în contact cu tot felul de oameni, non-stop, cu diferite background-uri, oameni cu tot felul de inițiative culturale foarte faine și necesare în comunitate. Deci nu pot să am decât cuvinte de laudă.

Cum vedeți dinamica dintre cei care colaborează în acest cinema?

Monica Sebestyen: Pentru un astfel de proiect echipa este foarte importantă. Fiecare are experiențe diferite, astfel încât ne completăm foarte bine. De asemenea fiecare vine cu idei pentru dezvoltarea viitoare. Există mult entuziasm și desigur mult de lucru, ca la orice început de drum.

Nagy Csilla: Atât dinamica echipei cât și munca alături de colaboratori sunt foarte fructoase. Avem o echipă faină, persoane cu experiențe diferite și știm că putem realiza lucruri frumoase dacă ne unim forțele!

Oana Tarce: Cu bune și cu rele… Noi am început să lucrăm din septembrie când nu ne-am ocupat de partea de organizare. Am scris doar vreo trei aplicații. Întrucât suntem la început, în stadiul de cunoaștere, lucrurile nu merg tocmai smooth. Dar, în general, instituțiile cu care am colaborat și partenerii pe care i-am avut fac lucrurile astea de foarte mult timp și atunci e un nivel destul de profi.

Cum credeți că va evolua acest cinema în viitor?

Monica Sebestyen: Sperăm să continuăm activitățile pe care le-am început, iar în plus să creștem componenta educațională a programului și numărul seriilor de filme curatoriate pe diferite teme care să fie însoțite de discuții.

Pentru a fi la curent cu ce vom face, vă invităm să ne urmăriți pe paginile noastre de Facebook (https://web.facebook.com/cinemaARTAcluj/ ) și Instagram (https://www.instagram.com/cinema.arta/ )

Nagy Csilla: Aș răspunde că va fi un hub cultural unde vii să te inspiri, să te implici, să interacționezi, să găsești răspunsuri sau chiar întrebări. ARTA o văd în viitor ca o intersecție a  comunităților din Cluj, un loc de întâlnire și de dialog, un cinematograf de artă responsabil.

Oana Tarce: Noi vrem să implicăm mai mult comunitatea locală în bunul mers al cinematografului și să avem o echipă de voluntari permanentă.  Cred că lucrurile vor evolua bine atâta timp cât vom avea implicarea comunității locale.

Câteva cuvinte de final.

Oana Tarce: Aș vrea să le transmit studenților că noi vrem ca Cinema ARTA să fie un spațiu deschis, un spațiu în care ei se pot dezvolta și își pot manifesta interesele. Îi așteptăm să vină către noi și să colaborăm, să vedem ce putem face împreună!

Refugiat în România pe timp de pandemie – interviu cu ActivRandom

Ideea de “noi și-ai noștri” pare mai vetustă ca oricând. Suntem cu toţii cetățeni ai aceleiași lumi, diferă doar clima și condițiile politico-economice din unele zone. În rest suntem cu Citește mai mult

Ce fac prietenii din alte ţări? Episodul 2: Raluca Croitoru, artist vizual, Olanda

În seria interviurilor despre izolarea în pandemie, ne desprindem un pic și vorbim cu Raluca Croitoru, artist vizual, stabilită de ceva timp în Olanda. Lucrările ei au fost prezentate atât Citește mai mult

Ce fac prietenii din alte ţări? Episodul 5: S.U.A., Franţa, Grecia

În aceste timpuri instabile, ne-am gândit să vedem cum gestionează prietenii noştri din alte ţări această situaţie.

”Nu mai există extrema în care se credea că persoanele cu dizabilități au nevoie de ajutor tot timpul…” – interviu cu Raluca Oancea

Raluca Oancea este membră fondatoare a asociație Asociației pentru Promovarea Egalităţii între Tineri ADAPTO Constanța unde se implică în coordonarea de proiecte care promovează egalitatea între tineri și încurajează persoanele Citește mai mult

Ce fac prietenii din alte ţări? Episodul 3: Germania, Marea Britanie, Turcia

În aceste timpuri instabile, ne-am gândit să vedem cum gestionează prietenii noştri din alte ţări această situaţie

Rondul de noapte- instituție sau ceva mai mult? Interviu cu Vlad Marin

Rondul de noapte este o companie de teatru independent, înființată în vara anului 2018 de către un grup de tineri actori, care au început de la 0 un proiect al Citește mai mult

Arată-le și celorlalți

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *